Perioada de după alegerile prezidențiale din luna mai și victoria lui Nicușor Dan nu a fost una ușoară, pe fondul revenirii tensiunilor politice și ale creșterii inflației sub impactul majorării taxelor pe consum și al creșterii facturilor la energia electrică, ceea ce a pus presiune pe costul datoriei în lei, arată HSBC.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
„Aceste evenimente au deturnat atenția de la măsurile de consolidarea fiscală de aproape 4% din PIB livrate de guvern, chiar dacă bucăți din al doilea pachet așteptă decizia Curții Constituționale din 20 octombrie. Cu situația politică ce pare mai calmă acum, credem că este timpul pentru o poziție mai pozitivă în piață”, arată analiștii băncii britanice.
HSBC recomandă clienților achiziția titlurilor în lei cu scadența în 2030, cu așteptarea că randamentul va scădea de la nivelul curent de 7,36% la 6,75%.
Titlurile la 5 ani oferă în acest moment randamente mai mari decât cele pe 10 ani. România plătește cele mai mari dobânzi din regiune atât la datoria în monedă națională, cât și la cea în valută.
Perspectivele fiscale s-au îmbunătățit
Dacă actuala coaliție de guvernare își va menține poziția, va atrage fonduri europene în următorul an și va continua să aprobe alte mici pachete de măsuri fiscale, atunci acest lucru va fi suficient pentru scăderea randamentelor la titlurile de stat în lei, arată HSBC.
„Perspectiva fiscală s-a îmbunătățit față de perioada de dinaintea alegerilor prezidențiale din luna mai, totuși randamentele la titlurile de stat în lei sunt în continuare mai ridicate, ceea ce reflectă un nivel ridicat al primei de risc”, arată HSBC.
Banca notează impactul deficitului mai ridicat din execuția bugetară față de proiecție și a creșterii inflației la randamentele mai ridicate cerute de investitori. Guvernul a rectificat de la 7% din PIB la 8,4% din PIB ținta de deficit bugetar pentru acest an, în principal pe fondul creșterii puternice a cheltuielilor cu dobânzile.
HSBC estimează un deficit bugetar de 6,3% din PIB în 2026, dacă este aprobat al doilea pachet fiscal de CCR.
Riscurile politice, în scădere
Volatilitatea politică în coaliția de guvernare a fost ridicată în ultimele luni și au fost frecvente sugestiile privind o posibilă demisie a premierului Ilie Bolojan. Aceste tensiuni par să fi scăzut suficient acum, cred analiștii.
Alte puncte de discuție, precum plafonarea adaosului comercial au fost rezolvate prin extinderea până în martie 2026, iar alegerile la Primăria București ar putea fi ținute în 2026, mai aproape de solicitarea PSD, în timp ce alegerea unui candidat comun PNL-USR ar putea fi stimulată de sondajele favorabile AUR la nivel național.
În fine, o decizie a CCR pe o parte din al doilea pachet fiscal a fost amânată pentru 20 octombrie, dar riscurile politice din aceasta s-au redus, după ce Bolojan a indicat că nu ar demisiona în cazul în care Curtea ar declara neconstituționale unele legi, arată economiștii băncii britanice.
În ipoteza unei demisii a premierului Bolojan, chiar dacă PSD ar accepta rapid un alt premier din partea PNL, piețele ar reacționa totuși puternic în cazul în care nu ar fi clar un plan de succesiune, ceea ce ar duce la creșterea randamentelor.
Banca arată că ar putea intra 1 miliard de euro din PNRR în acest an. Totuși, accesarea celor 20 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi prin PNRR ar putea fi dificilă, având în vedere termenul care expiră anul viitor, însă orice retorică pozitivă privind jaloane simplificate, cereri de plăți sau flexibilitate arătată de UE ar putea duce la scăderea randamentelor.
Împrumuturile totale din SAFE sunt egale cu finanțarea netă pe un an de zile și la o dobândă de 3,1-3,2% pe an, notează HSBC.
Un alt lucru care favorizează titlurile de stat și scăderea costurilor de finanțare este revenirea lichidității în exces (care a atins aproape 21 de miliarde de lei în septembrie), care s-a îmbunătățit gradual după șocul negativ din mai. ROBOR la 3 luni a scăzut cu 0,9 puncte procentuale față de vârful din mai.
Riscurile economice persistă. BNR va reduce substanțial dobânzile
Banca arată că riscurile venite dinspre creșterea economică redusă (dinamica PIB a fost de doar 0,3% în primul semestru) persistă, cel puțin în ceea ce privește agențiile de rating, unde România este pe ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă de la toate cele trei mari agenții.
Pe de altă parte UE urmărește mai degrabă creșterea cheltuielilor bugetare și e mai puțin sensibilă la o dinamică a PIB sub așteptări. Astfel, riscurile de retrogradare ar putea crește, dacă e cazul, dincolo de primul trimestru al anului viitor.
Cifrele de consum s-au deteriorat și încrederea consumatorilor este în scădere în ultimele luni. Având în vedere înghețarea salariilor și pensiilor în 2026, veniturile populației vor fi sub presiune anul viitor, lucru ce va modera însă presiunea inflaționistă venită din cerere și va ajuta BNR cu relaxarea politicii monetare, arată HSBC, care estimează 1,5 puncte procentuale de reduceri ale dobânzilor începând cu al doilea trimestru din 2026, de la nivelul curent de 6,5% pentru rata cheie.
Un alt lucru pozitiv al cererii agregate slabe este acela că ar putea duce la reducerea deficitului ridicat de cont curent. În schimb, BNR ar putea continua să-și mărească rezervele internaționale, ceea ce ar ajuta la constituirea unui tampon cu care să răspundă în cazul în are apar din nou șocuri ca cele din mai 2025.
În opinia HSBC, moderarea consumului – vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în termeni anuali – este un factor favorabil pentru costul finanțării.
„Principalul risc, în opinia noastră, este efectul gradual al unui volum mic de finanțare UE, combinat cu un consum care se dovedește mai rezistent decât anticipăm. Acest lucru ar putea duce la un deficit de cont curent persistent de mare, la deprecierea leului și la rezerve internaționale mai mici.
În timp, acest lucru ar pune presiune asupra randamentelor datoriei în monedă națională. Același ciclu ar putea fi declanșat și de un șoc politic și de ieșiri de capital”, arată banca.
Acesta se adaugă celorlalte riscuri menționate, precum discuțiile suplimentare care vizează o eventuală demisie a premierului Bolojan, precum și o creștere a emisiunilor de datorie pe final de an, ca urmare a unui deficit bugetar mai ridicat.
