Anul trecut nu a fost foarte bun pentru creditare, dar nici unul la fel de rău precum părea că va fi după contracția economică adâncă din primăvară cauzată de epidemie. Creditarea imobiliară s-a menținut la un nivel ridicat și a sfidat criza cu totul, în timp ce consumul s-a dus sub linie pentru prima dată în patru ani. Creditul pentru companii a stat pe creștere și, cu ajutorul garanțiilor de stat, a avut chiar un sfârșit de an foarte bun, totul pe un fond de ieftinire importantă a împrumuturilor.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Soldul creditului acordat populației a crescut anul trecut cu 4,8%, față de un avans de 7,6% în 2019, și a ajuns de la 143 miliarde de lei la 149,9 miliarde de lei. Evoluția vine în contextul în care creditele noi în lei acordate populației au fost anul trecut de circa 34,9 miliarde de lei, cu 2,6 miliarde de lei sub nivelul din 2019. Creditele noi în valută au rămas și anul trecut nesemnificative ca urmare a restricțiilor aplicate acestor tipuri de împrumuturi.
Soldul împrumuturilor pentru locuințe a crescut anul trecut cu aproape 10%, nivel similar celui din 2019, și a ajuns la 89,2 miliarde de lei. Luna decembrie a adus chiar o accelerare a soldului cu aproape 1 miliard de lei față de noiembrie, fiind una dintre cele mai bune luni pentru aceste împrumuturi.
Băncile au acordat anul trecut credite noi ipotecare în lei de aproape 14,7 miliarde de lei, volum cu aproape 1,3 miliarde de lei mai mare decât cel din 2019 – în 2019 creditele noi erau cu 537 de milioane de lei peste 2018.
Evoluția pieței imobiliare nu s-a potrivit cu așteptările privind evoluția într-o criză, care la un moment dat părea că va fi foarte dură. Prețurile n-au scăzut decât ușor și în unele orașe chiar au crescut. În favoarea creșterii cererii a venit și programul Noua Casă.
Condițiile de creditare au fost mai bune pentru clienți anul trecut în privința costurilor. Dobânda efectivă a scăzut la finele anului trecut față de decembrie 2019 cu 0,45 puncte procentuale la 5,1% și a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii doi ani și jumătate. Scăderea dobânzii cheie de la începutul acestui an a dat un nou impuls de reducere a ratelor la credite.
Creditul de consum a mers mult mai în linie cu ceea ce înseamnă o contracție a economiei și a scăzut – chiar dacă consumul gospodăriilor și-a revenit în a doua parte a anului. Soldul împrumuturilor noi de nevoi personale s-a redus cu circa 2,2% la 58,8 miliarde de lei. Componenta în lei, singura care mai generează volume noi, a stagnat anul trecut, pentru prima oară în 7 ani. De altfel, în întreg anul trecut băncile au acordat credite noi în valoare de 19 miliarde de lei, cu circa 4,2 miliarde de lei mai puțin decât în 2019.
Dobânda la creditele de consum a scăzut cu 0,6 puncte procentuale la 9,9%. Influența dobânzii este mai redusă în cazul apetitului pentru creditele de consum.
Creditarea companiilor și-a revenit din a doua jumătate a anului trecut, pe măsură ce au început să fie aprobate contractele garantate de stat. La finele anului trecut soldul crescuse cu 5,3% față de decembrie 2019 la aproape 124 de miliarde de lei, ritm în decelerare față de cel de 6,4% din 2019.
Creditele noi în lei pentru firmele nefinanciare a fost de 33,6 miliarde de lei, cu 4,9 miliarde de lei peste nivelul din 2019. Băncile au fost deosebit de active în decembrie, când au acordat un volum record de împrumuturi noi de peste 4,7 miliarde de lei. Pe de altă parte, pentru că statul a mutat preferința firmelor spre creditarea în lei prin programul IMM Invest, împrumuturile noi în valută au fost anul trecut de sub 2,5 miliarde de euro, cu 554 de milioane de euro sub nivelul din 2019 – scăderea ritmului creditării noi s-a ameliorat în decembrie, când băncile au acordat credite de 360 de milioane de euro, cel mai mare volum lunar din ultimii trei ani.
Anul trecut au fost aprobate aproape 27.000 de credite IMM Invest. Influența programului s-a văzut inclusiv la nivelul costurilor de împrumut. Având în vedere că statul a pus o marjă sub piață, rata medie de dobândă s-a dus în jos mai mult și a scăzut cu 1,15 puncte procentuale la 4,6%.
