2025 a fost și anul în care ING a executat în România primele doua tranzactii sindicalizate originând din divizia de Business Banking, spune Klokke. Ea pune cresterea diviziei în special pe seama digitalizarii intensive a produselor în ultimul an, dar și a expertizei consultanților din retea.
Pentru antreprenorii mici și mijlocii, perioada actuală este, însă, una plină de riscuri și provocări. În Europa, situația e diversă, arată Klokke: „Pentru firmele foarte mici și pentru liber profesioniști, dificultatea principală este că trebuie să se descurce singuri, să organizeze totul. Au mult entuziasm, dar și multă anxietate. Se întreabă: Voi putea vinde? Voi putea scala? Cum? Băncile trebuie să fie acolo pentru ei. Au devenit antreprenori din motive diferite. Unii pentru că au avut o idee creativă, mulți din necesitate, inclusiv pentru că și-au pierdut locurile de muncă anterioare. Resimt amenințări din mai multe zone, inclusiv din cea legislativă”.
Regimul fiscal, care diferă de la țară la țară, poate avea un impact major mai ales în cazul companiilor mici și medii. ”Este și cazul României, unde intervențiile guvernului afectează cash-flow-ul firmelor și, în ultimă instanță, întreaga societate, pentru că mulți oameni lucrează în aceste companii”, spune directorul global pentru IMM al grupului ING.
Segmentul IMM a cunoscut pe piața bancară românească și o creștere a creditelor neperformante în ultima perioadă, inclusiv în programele cu garanții de stat, după ce perioadele de grație au expirat.
„Creșterea creditelor neperformante pe segmentul IMM îmi imaginez ca a avut drept cauză și impactul măsurilor fiscale guvernamentale, care au adăugat dificultăți suplimentare pentru afaceri. Vedem si noi o creștere a creditelor neperformante în România, unde riscul de țară e mai mare decât în alte piețe. Dar mereu încercăm să îmbunătățim procesele”, precizează Klokke.
În opinia sa, măsurile fiscale luate în România, care au crescut presiunea taxelor pentru afaceri, pot avea și un efect bun doar dacă ajută la depășirea problemelor bugetare și aduc stabilitate pe termen lung.
În alte țări, și-a văzut clienții antreprenori confruntându-se cu provocări legate de cerințele de sustenabilitate: „Și acestea pot crea îngrijorări. Spre exemplu, când o firmă dintr-un oraș trebuie să înlocuiască un autobuz cu altul electric, pentru că acestea sunt cerințele”. În plus, schimbările demografice aduc presiuni suplimentare, pentru că oamenii îmbătrânesc și antreprenorii se gândesc ce vor face cu businessul.
Alte temeri sunt legate de posibilitatea extinderii la nivel internațional, care nu este facilă pentru firmele mici, dar și de capacitatea de a se adapta la schimbările tehnologice rapide. Cea din urmă provocare este, însă, gestionată mai bine de antreprenorii mici. „În general, oamenii care fac afaceri sunt mereu cu un pas înainte. Dacă e o oportunitate, de regulă o folosesc. Amenințarea mai mare e pentru companiile mari, care trebuie să transforme structuri uriașe. Firmele mici se mișcă mai rapid. Și noi, ca bancă, le putem împărtăși din experiența acumulată dacă au nevoie”, spune Nadine Klokke.
O problemă tot mai mare pentru antreprenorii europeni este și concurența chineză, a arătat Marieke Blom, economist-șef al grupului ING: ”Multe companii europene ne spun că resimt puternic concurența chineză și nu înțeleg cum firmele chineze pot produce atât de ieftin, la calitate mare”. În schimb, crede aceasta, impactul tarifelor puse de administrația Trump ar putea să nu fie atât de mare pe cât au existat temeri, în condițiile în care doar 2% din ce produce Europa ajunge pe piața americană.
Chiar dacă accesul la finanțare a devenit mai dificil în unele cazuri pentru micii antreprenori, Nadine Klokke spune că ING a crescut creditarea: „Finanțăm mai mult pentru că investim foarte mult în digitalizarea deciziei de creditare. Vedem în piață că băncile tind să acorde atenție mai multă companiilor mari, deoarece cu cele mai mici și potențialul de câștig este mai mic. Cu investiții în digitalizarea proceselor am crescut accesibilitatea finanțării și creditarea afacerilor mici. În același timp devenim mai buni în a analiza comportamentul clienților și în a le înțelege nevoile”.
La nivel global, grupul ING are 33 de milioane de companii clienți. A raportat o creștere a creditării nete de business cu 21% în primele 9 luni din 2025. Portofoliul de împrumuturi acordate clienților de pe acest segment, care include liber profesioniști, microîntreprinderi, companii mici și mijlocii, a depășit 114 miliarde de euro, după un avans anual de 4%. Grupul olandez este activ, din 1927 pe piețele din Olanda, Belgia, Germania, Polonia, România, Spania, Iltalia, Turcia și Australia.
O amprentă mai mare este deținută pe piața de retail, cu 40 milioane de clienți la nivel global și un bilanț al acestora de 1,1 trilioane de euro, a arătat Pinar Abay, Global Head of Retail Banking al grupului.
Potrivit acesteia, rețeta ING a fost de a crește organic, într-o perioadă în care alte bănci au crescut prin achiziții, și de a face bankingul cât mai simplu pentru clienți: „Totul a început în Olanda, unde e o rată mare de adopție a digitalizării, iar de aici am început să provocăm modelul tradițional de banking la sfârșitul anilor 90, când un exista nici cuvântul Fintech, nici smartphone-uri”.
„Acum, din 60.000 de angajați ai grupului, 20.000 sunt ingineri, iar anul viitor vrem sp avem agenți AI care se vor alătura colegilor din bancă, nu doar pentru produsele de mortgage”, spune Abay.
85% din vânzări se realizează digital, 65% prin intermediul telefoanelor mobile. Grupul are 170 milioane de interacțiuni pe mobil cu clienții anual, 80% din interacțiunile digitale sunt personalizate, iar clienții deschid lunar 1,3 milioane de produse online.
În România, din cei 2,5 milioane de clienți, 1 milion interacționează în principal pe mobil, cu unul dintre cele mai mare porcentaje de digitalizare din toate piețele. Prin comparație, pe piața Germană, unde grupul are 9,4 milioane de clienți, doar 2,8 milioane sunt în principal pe móvil, în Turcia doar 600.000 din 5,9 milioane, iar în Spania 1,7 milioane din totalul de 4,6 milioane.
„1,2 milioane de clienți s-au alăturat anul trecut grupului fără a interacționa fizic cu angajații băncii. Tot fără contact fizic au fost acordate 30% din credite și așa s-au realizat 90% din vânzări”, spune Pinar Abay.
Șefa pe retail a ING raportează cei 40 de milioane de clienți la populația totală de 400 de milioane a piețelor pe care activează și conchide că cei 360 de milioane de oameni care nu lucreazăcu banca sa sunt oportunitatea ambițioasă de creștere a grupului.
Grupul a acordat peste 7 miliarde de euro credite de consum și a raportat anul acesta un profit anual de 7 miliarde de euro.
În pensii private și investiții, bilanțul clienților este de 268 miliarde de euro.
În activitatea bancară de zi cu zi, grupul a intermediat 5 miliarde de tranzacții pe card și plăți de 1,5 trilioane de euro.
Pentru clienții de retail cu economii încredințate băncilor din grup, ING a plătit anual dobânzi de 5,5 miliarde de euro.
Activ și pe piața de asigurări, grupul a raportat 1,3 milioane de polițe subscrise anual de clienț, atât pe segmentul de viața cât și în asigurările de bunuri.
