Banca Națională spune că aplicarea legii dării în plată la creditele în derulare încalcă prevederile constituționale și Directiva 17 a creditului ipotecar. Pe de altă parte, afirmă că ar fi de acord cu o lege a dării în plată, dacă ar avea criterii sociale, cu plafoane, care să deosebească între cei care nu vor și cei care nu pot să plătească. Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, susține că legea ar trebui să fie aplicată voluntar de către bănci, pentru a nu fi retroactivă.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
După ce la început BNR s-a opus oricărei forme de a legii dării în plată, care a trecut de Parlament și se află pe masa președintelui Iohannnis, acum banca centrală crede că o astfel de lege e necesară, dar cu criterii sociale. Pe de altă parte, BNR susține că aplicarea legii la creditele în derulare este neconstituțională, pentru că ar încălca principiul neretroactivității și mai încalcă și Directiva 17/2014, care spune că prevederile din aceasta, inclusiv cele privind darea în plată, se aplică creditelor acordate după martie 2016. Din acest motiv BNR a cerut Președintelui să nu promulge legea.
Olteanu a fost întrebat, în cadrul unei conferințe derulate la BNR, despre cum ar transforma criteriile sociale o lege pe care BNR o consideră neconstituțională într-una constituțională.
“În privința retroactivității se pot găsi soluții. Poate aplicarea voluntară pentru contractele în derulare. Important este să avem un consens la nivelul factorilor decizionali că e necesară reluarea legii în discuție. Întotdeauna se pot găsi și formule de compatibilizare atât cu nevoile publice, cât și cu cadrul constituțional și cu principiile unei bune funcționări a societății”, a declarat Olteanu.
Întrebat dacă băncile nu pot și acum, din punct de vedere legal, să închidă voluntar creanța asupra unui debitor, după ce i-au executat silit bunul imobiliar, Olteanu a răspuns că acestea pot să o facă, dar că managementul ar putea fi luat la întrebări de acționari.
În privința modelului pe care BNR l-ar propune Parlamentului, dacă legea ar fi retrimisă de Președinție spre reexaminare, Olteanu spune că ar putea fi aplicat modelul spaniol sau unul mai simplu.
“Există un reper la nivel european, legea din Spania, unul singur. E o lege extrem de complicată. Poate că vom merge spre acea formulă, poate că ne vom gândi că e o lege a cărei punere în aplicare durează câțiva ani, până să se ajungă la o soluție. Poate vom găsi soluții mai simple, poate mai puține mecanisme prealabile și niște plafoane”, a adăugat Olteanu.
Oficialul BNR a reluat argumentele privind faptul că darea în plată va favoriza în mod deosebit debitorii cu credite mari. Astfel, dacă pentru împrumuturile sub 150.000 de euro rata neperformanțelor e foarte redusă, de 1,7%, în timp ce aceasta crește cu cât neperformanța e mai mare. Pentru creditele ipotecare peste două milioane de euro, rata neperformanței este de la 47,6% și 100% pentru creditele pentru investiții imobiliare. Tot Olteanu spune că numărul debitorilor cu astfel de credite este de patru.
Băncile au împrumutat cu peste 150.000 de euro 1.402 români, dintre care 1.317 au împrumuturi între 150.000 de euro și 500.000 de euro.
Printre propunerile băncilor și a BNR se numără și plafonarea creditului maxim care poate fi dat în plată la 150.000 de euro. Dacă inițiatorii legii spun că un astfel de plafon ar introduce o discriminare contrară Constituției, Olteanu afirmă că nu există un astfel de impediment, drept dovadă că statul emite constant legi cu caracter social, inclusiv cele privind ajutoarele sociale, care nu sunt contestate de nimeni.
Viceguvernatorul BNR spune că, de asemenea, darea în plată ar trebui limitată la cei care au cumpărat o locuință, în timp ce legea adoptată de Parlament nu face nicio discriminare privind destinația creditului, singura condiție fiind existența unei garanții ipotecare.
