Chiar cu o zi înainte ca Guvernul Orban să discute, iar apoi să amâne un proiect de ordonanță de urgență care ar fi exonerat peste 700.000 de români de la restituirea la buget a primelor de stat încasate în trecut în sistemul Bauspar, liderii grupurilor de deputații au depus un proiect de lege cu aceleași prevederi. Proiectul este semnat de liderul de grup PSD, Alfred Simonis, liderul de grup PNL, Florin Roman, președintele Pro România, Victor Ponta, liderul de grup PMP, Marius Pașcan, liderul grupului minorităților, Varujan Pambuccian, și de viceliderul de grup UDMR Szabó Ödön, așa că are toate șansele să fie adoptat de Parlament măcar anul acesta.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Un proiect similar fusese elaborat și de fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, dar nu a mai apucat să fie aprobat de guvernul PSD anul trecut tot din cauza demiterii prin moțiune de cenzură.
Acum noul proiect, care are sprijinul majorității largi a Parlamentului, prevede două măsuri:
În primul rând, este stabilită exonerarea de la obligația de a restitui sumele primite cu titlu de primă de stat de către clienții băncilor de economisire-creditare pentnł domeniul locativ în baza contractelor de economisire-creditare pentru domeniul locativ încheiate până la data de 02.02.2016, dată la care prima decizie a Curții de Conturi ce a vizat sistemul Bauspar a devenit executorie.
În al doilea rând, proiectul prevede clarificarea aplicării prevederilor OUG 99/2006, stabilind că nu este necesară justificarea de către clienții beneficiari a utilizării sumelor economisite și a primei de stat pentru contractele de economisire-creditare pentru domeniul locativ încheiate pe o perioadă mai lungă de 5 ani și dreptul persoanelor cu vârsta sub 18 ani, respectiv al celor peste 65 de ani, de a beneficia de prima de stat, în măsura în care îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de lege.
Prevederea este valabilă pentru clienții care au încheiat contracte de economisire-creditare pentru domeniul locativ până la data de 02.02.2016.
Proiectul rezolvă astfel situația clienților după controlul Curtii de Conturi, din 2015, ce a vizat modalitatea de alocare a primelor de stat și care a condus la blocarea activității de economisire-creditare pentru domeniul locativ în România.
Curtea de Conturi a instituit obligativitatea restituirii sumelor distribuite cu titlu de primă de stat, respectiv nedistribuirea pe viitor a sumelor care nu au fost deja repartizate pentru clienții băncilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ care: (a) au încheiat contracte pe o perioadă mai lungă de 5 ani și nu fac dovada utilizării întregii sume în scop locativ; (b) la data încheierii contractului aveau sub 18 ani; sau (c) la data încheierii contractului aveau peste 65 de ani.
Din perspectiva impactului social al implementării deciziei Curții de Conturi, un număr de aproximativ 310.000 de clienți ai băncilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ ar trebui să restituie primele de stat deja încasate, în cuantum total de cca. 680.000.000 lei.
De asemenea, aproximativ 165.000 de clienți ai acestor instituții de credit ar urma să nu mai beneficieze de primele de stat (la care erau îndreptățiți în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile la momentul încheiełii contractelor) și care nu au fost încă plătite de către stat, în cuantum total de cca. 703.000.000 lei.
Autorii proiectului subliniază că aplicarea interpretării Curții de Conturi va presupune inițierea unor demersuri de recuperare a sumelor distribuite deja cu titlu de primă de stat și va determina apariția unui număr ridicat de reclamații și litigii declanșate de clienții băncilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ care nu vor mai primi prima de stat în condițiile legii în temeiul căreia au contractat.
Efectele astfel generate se vor resimți deosebit de puternic nu doar la nivelul celor două bănci ce fac parte din sistemul Bauspar, ce dețin împreună aproximativ 25% din piața bancară din România, ci și la nivelul întregului sistem bancar.
”Precedente nu mult îndepărtate în timp, precum asocierea afacerii FNI cu Casa de Economii și Consemnațiuni, au arătat cât de puternic este impactul producerii și propagării unui astfel de risc reputațional. De asemenea, credibilitatea Statului Român și a politicilor economice și sociale promovate ar putea fi afectate, având în vedere faptul că statul deține responsabilitatea pentru inițierea procedurilor de recuperare, precum și pentru acționarea în instanță a clienților în mod direct, băncile pentru locuințe având, potrivit legii, calitate de agent în procesul de distribuire al primelor de stat, respectiv de fidejusor, iar nu de creditor”, subliniază inițiatorii.
Ei mai arată, în sprijinul proiectului, că, având în vedere că băncile pentru locuințe au doar o obligație subsidiară de reparare a prejudiciului, obligația principală de recuperare a primelor de stat care au fost distribuite incorect în accepțiunea Curții de Conturi va reveni tot statului român, care ar putea fi nevoit să inițieze litigii și proceduri de executare silită în calitate de creditor față de clienții sistemului Bauspar.
”Declanșarea de litigii pentru recuperarea sumelor de bani distribuite deja cu titlu de primă de stat sau apariția altora generate de nedistribuirea primelor de stat în viitor în conformitate cu prevederile legale aplicabile la momentul încheierii contractelor ar conduce la îngreunarea procesului de recuperare a creanțelor Statului realizat de ANAF, care ar trebui să gestioneze procedurile respective. (...) Mai mult, este foarte probabil ca la rândul lor clienții sistemului Bauspar să acționeze în instanță statul român pentru decizia de a solicita rambursarea primelor de stat acordate sau a celei privind neacordarea primelor de stat cu respectarea prevederilor legale aplicabile, ca urmare a deciziei Curții de Conturi”, mai susțini semnatarii proiectului de lege.
