Proiectul de OUG care ar fi exonerat peste 700.000 de români de la restituirea la buget a primelor de stat încasate în trecut în sistemul bauspar nu va mai putea fi aprobat de Executiv în ședința de marți, când a fost amânat din cauză că săptămâna aceasta nu avea toate avizele. Picat prin moțiune de cenzură, Guvernul Orban rămas interimar nu mai are voie să adopte ordonanțe de urgență. Un proiect similar fusese elaborat și de fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, dar nu a mai apucat să fie aprobat de guvernul PSD anul trecut tot din cauza demiterii prin moțiune de cenzură.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Printre cele 25 de ordonanțe de urgență aprobate de Guvern marți, în număr record, pe ultima sută de metri înaintea moțiunii de cenzură, nu și-a găsit loc în final și cea propusă de ministrul Lucrărilor Publice, Ion Ștefan, deși premierul Ludovic Orban a ținut să sublinieze necesitatea de a repara o "anomalie": cea în care, potrivit șefului Guvernului, băncile ar ajunge să execute în numele statului niște cetățeni care au avut încredere într-un sistem de economisire-creditare gestionat tot de stat.
Pentru că nu adunase toate avizele necesare, OUG a fost amânată pentru ședința de marțea viitoare, când Executivul, devenit interimar după voul de azi din Parlament, nu va mai putea aproba însă decât acte normative simple, nu și OUG.
În forma inițiatorilor (Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Finanțelor și Secretariatul General al Guvernului), ordonanța ar fi exonerat de obligația restituirii primelor de stat la buget toți clienții băncilor pentru locuințe care aveau contracte semnate la momentul sancțiunilor stabilite de Curtea de Conturi și incluse în decizia definitivă a instanței supreme.
În Stenograma ședinței Guvernului de ieri, premierul și ministrul inițiator explică necesitatea OUG:
"Ion Ștefan: Aș dori să acceptați introducerea pe ordinea de zi a unei ordonanțe de urgență privind exonerarea clienților băncilor de economisire-creditare din domeniul locativ de la rambursarea unor sume reprezentând prima de stat și accesorii.
Ludovic Orban: De acord. Aici este vorba de programul de economisire-creditare care a fost introdus de cele două bănci și pentru care Curtea de Conturi a considerat că nu este corect din punct de vedere legal și, practic, câteva sute de mii de români trebuie să înapoieze banii de care au beneficiat în cadrul programului respectiv.
Ion Ștefan: Peste 700.000 de români au avut încredere în acest acest contract cu băncile respective și astăzi, prin decizia Curții de Conturi, ar fi nevoiți să ramburseze acești bani, când vorbim de o sumă de peste 1.000 de euro.
Ludovic Orban: Dar explicați-mi și mie programul ăsta, că dumneavoastră ați asigurat, să zic, subvenționarea, plățile pentru programul respectiv. Cum adică? A fost inclus într-o lege programul ăsta. Cum a putut să fie considerate ilegale sumele de care au beneficiat sute de mii de români?
Ion Ștefan: Într-adevăr, programul s-a desfășurat în baza Ordonanței de Urgență nr. 99/2006, iar, în 2016, Curtea de Conturi, printr-un control, a considerat că aceste sume sunt necuvenite; și din acel moment au urmat lungi procese, iar finalul lunii.
Ludovic Orban: În regulă, domnule ministru, cunosc cazul, știu că există și un proiect de lege depus și semnat de toți liderii grupurilor parlamentare. Din păcate, nu există timpul necesar pentru adoptarea proiectului de lege, pentru că ei trebuie, sunt forțați să demareze acțiunile de recuperare, și asta mi se pare ceva foarte ciudat, adică sunt puse niște bănci să execute în numele statului niște cetățeni. Asta iar este o anomalie, care, după părerea mea, este absolut inacceptabilă. Deci, de acord."
NOI INCERTITUDINI
Cu situația viitorului guvern neclară, clienții băncilor pentru locuințe riscă din nou să primească notificări pentru a aduna documente vechi care sa dovedească destinația primelor de stat încasate cu ani în urmă și pentru restituirea sumelor, pe măsură ce se apropie noul termen - 31 martie - pana la care BCR a primit amânare în obligația de a lua măsuri pentru recuperarea prejudiciului la buget, iar banca pentru locuințe a Raiffeisen, redenumită Audificium, așteaptă în primele zile din aprilie decizia Înaltei Curți în speță similară.
În decembrie anul trecut, Curtea de Conturi și-a dat din nou acordul pentru încă o amânare a aplicării măsurilor de recuperare de către BCR Banca pentru Locuințe, în urma deciziei Înaltei Curți din iulie 2018, complexitatea speței necesitând clarificarea cuantumului exact al obligațiilor și al sumelor ce trebuie restituite la buget. Sentința ICCJ ar fi impus plata la finele lunii septembrie, termen amânat ulterior, cu acordul Curți de Conturi, în decembrie și apoi, din nou, până în martie 2020.
Situația băncilor pentru locuințe a fost rediscutată și în Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială, din care fac parte reprezentanții BNR, ASF și ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Aceasta, în condițiile în care apar riscuri pentru stabilitatea sistemului financiar date fiind sumele mari ce ar trebui recuperate la buget de la băncile de locuințe și de la clienții acestora, în urma deciziei Înaltei Curți, care a întors la 180 de grade hotărârea Curții de Apel București în litigiul dintre aceste bănci și Curtea de Conturi.
Cele două bănci pentru locuințe au constituit provizioane pentru pierderile potențiale generate de decizia instanței, însă sumele exacte de restituit pe care aceasta le implică nu sunt deocamdată clare, deși cele două bănci au constituit deja provizioane.
Un aspect incert vizează primele de stat pe care ICCJ a considerat că băncile le-au plătit nelegal minorilor și pensionarilor pentru sumele economisite în sistem bauspar pe numele acestora, în condițiile în care niciuna dintre cele două categorii nu putea obține apoi și un credit pentru locuințe. Argumentul imposibilități legale de a deschide conturi pentru minori poate fi reținut, în aprecierea băncilor, doar pentru cei sub 14 ani, deoarece legea permite deschiderea unui cont bancar doar pentru persoanele care au carte de identitate emisă. Ceea ce ar implica necesitatea de a calcula sume de restituit doar pentru conturile minorilor sub 14 ani, excluzând categoria celor cu vârste între 14 și 18 ani și a persoanelor de peste 65 de ani.
Primele de stat trebuie returnate pentru mai multe tipuri de clienți și de situații în care au fost plătite în trecut, cu aprobarea Ministerului Dezvoltării, coordonatorul programului de ajutor de stat, și trebuie calculate suplimentar și dobânzi.
De asemenea, în obligația de restituire a dobânzilor plătite de bănci clienților la sumele economisite, inclusiv pentru primele plătite anual nelegal, despre care instanța a stabilit că se cuveneau de fapt statului, trebuie clarificat cuantumul corespunzător primelor de stat, separat de dobânzile ce au bonificat doar partea depusă de client din bani proprii. O altă obligație de restituire vizează primele de stat care au fost plătite raportat la un cuantum al depozitelor constituite ce includea și comisioanele aplicate de bănci (care nu au mai solicitat plată separată de către client, ci au reținut din depuneri), nu doar sumele economisite efectiv și rămase în posesia clienților. Pentru o parte din acestea băncile au dat deja banii înapoi la stat.
Problema recuperării la buget a primelor de stat încasate în trecut de clienții băncilor pentru locuințe a fost preluată nerezolvată de la predecesorul său de noul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu. Acesta a declarat anul trecut, pentru Profit.ro, după nominalizarea sa pe acest portofoliu, că va încerca să rezolve situația.
„Cunoaștem situația și vom vedea ce soluție se poate aplica cel mai bine pentru problema clienților băncilor pentru locuințe care ar urma să returneze banii din prime de stat din cauza incoerenței politicilor și instituțiilor statului de până acum”, a declarat Cîțu, în octombrie.
Sute de mii de clienți ai băncilor pentru locuințe, care au încasat în trecut primele de stat ce trebuie restituite la buget, vor fi obligați să înapoieze cel puțin o parte din sume, după decizia Înaltei Curți din iulie. Aceasta, deoarece băncile, care au fost doar fidejusori pentru Ministerul Dezvoltării în alocarea ajutorului de stat stabilit de instanță ca fiind plătit nelegal, vor recupera de la ei banii înapoiați statului.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, declara, la începutul lunii octombrie, pentru Profit.ro, că Executivul intenționează să îi exonereze de la plată prin OUG, proiectul fiind deja redactat pentru a fi aprobat de Guvern, condiția fiind însă să nu treacă moțiunea de cenzură. Între timp, aceasta a trecut, iar Guvernul Dăncilă, demis, nu mai poate emite ordonanțe de urgență.
“Am pregătit soluția pentru clienții băncilor pentru locuințe care ar urma să returneze primele de stat stabilite ca fiind plătite nelegal de către Înalta Curte. Un proiect de Ordonanță de Urgență care îi va exonera de la plata acestor obligați bugetare este deja redactat, e acum pe biroul meu. Îl vom adopta în Guvern, dar depinde de ce se va întâmpla joi (n.r. ziua moțiunii)”, spunea acesta.
Pe spețe similare în litigiul cu Curtea de Conturi, cele două bănci pentru locuințe din România se află deocamdată în situații diferite și au acționat diferit până acum.
BCR, care a primit prima decizia Înaltei Curți, a constituit deja un provizion uriaș, de peste 150 milioane de euro, ce a afectat rezultatele semestriale ale întregului grup Erste. A majorat de peste 6 ori capitalul băncii pentru locuințe, la un nivel imens, de 750 milioane de lei, de la doar 122 mil. lei înainte, pentru a nu ajunge cu capitaluri negative și în situație de lichidare din cauza datoriilor stabilite prin decizia ÎCCJ. Banca încearcă să mai întoarcă decizia definitivă a ICCJ prin două căi speciale de atac – o cerere de revizuire și o contestație în anulare, depuse în august. La contestația în anulare, la termenul din 13 noiembrie instanța a amânat cazul pentru 25 martie 2020. La revizuire, instanța a dat termen intermediar în 26 februarie 2020 și a respins în 4 noiembrie cererea băncii de suspendare în parte a executării deciziei ICCJ din iunie.
O altă cale de atac, la curți internaționale, este de asemenea luată în considerare de către BCR, iar decizia nu mai poate fi mult timp amânată, în speranța clarificării situației de către autoritățile din țară, pentru că termenele de acțiune expiră.
Litigiul cu Curtea de Conturi a fost pierdut la Înalta Curte și de Ministerul Dezvoltării, cel din bugetul căruia s-au plătit primele de stat și care a asigurat verificarea alocării acestora.
Raiffeisen, care între timp și-a redenumit banca pentru locuințe Aedificium, a primit mai târziu decât BCR termen de la Înalta Curte și își așteaptă decizia în speță similară în 4 aprilie 2020, când instanța a amânat din nou dosarul pe care ar fi urmat să se pronunțe în noiembrie, si apoi în ianuarie, după o altă amânare și cereri de abținere formulate de câțiva judecători din complet.
Până acum, Raiffeisen a anunțat că a constituit un provizion de doar 23 milioane de euro pentru banca pentru locuințe, care a afectat rezultatul grupului la 9 luni. Probabilitatea unei decizii identice a Înaltei Curți este mare, însă banca nu a putut calcula un cuantum exact al obligațiilor potențiale de plată, pe care le evaluează cu auditoria. Aceasta, într-un context cu calcule dificil de făcut și cu necesități de clarificare similare celor care au justificat și acordul de amânare a plății date deja de Curtea de Conturi pentru BCR, care a avut ghinionul unei decizii mai rapide a Înaltei Curți.
Dimensiunea obligațiilor este de așteptat, însă, să fie mai mică decât în cazul BCR, probabil sub o treime, dată fiind activitatea mult mai restrânsă pe piață în ultimii ani, când Raiffeisen nu a mai încheiat contracte noi și nici nu a acceptat să plătească din propriul buzunar clienților primele de stat nevirate de Guvern.
În lipsa unor măsuri luate de autorități care să remedieze efectele deciziilor contradictorii luate tot de instituții publice, implicațiile vor fi serioase. Nu doar pentru instituțiile Bauspar, ci și pentru clienții acestora și, mai departe, chiar pentru Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, în cazul nedorit al lichidării involuntare a unei bănci.
Băncile pentru locuințe au fost doar fidejusori, cu mandat de repartizare a primelor de stat către clienți de la Ministerul Dezvoltării, din bugetul cărora se plăteau sumele, relație în care răspunderea este solidară. Sumele ce trebuie restituite la buget de băncile pentru locuințe, după ce Înalta Curte a stabilit că au fost alocate fără respectarea legii, vor fi recuperate în final de la clienții care au beneficiat în fapt de ele.
Situația ar crea, cel mai probabil, nemulțumiri sociale, în condițiile în care clienții au încasat primele de stat cu bună-credință, într-o perioadă în care coordonatorul programului de sprijin, Ministerul Dezvoltării, a considerat, la fel ca și băncile mandatate, că legea spune clar că nu trebuie aduse documente pentru a justifica cheltuirea banilor dacă economisirea a fost de cel puțin cinci ani, ci doar în situația unor retrageri anticipate și a accesării de credite după strângerea unui avans suficient.
O interpretare similară a avut și Curtea de Apel, care a dat anul trecut o decizie favorabilă băncilor, împotriva constatărilor Curții de Conturi, iar clarificări pentru aplicarea viitoare a programului în același sens au fost aduse într-o nouă lege votată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis. Lege inițiată tocmai pentru ca sistemul Bauspar să nu mai fie afectat de astfel de sancțiuni bazate pe interpretări ale neclarităților normative.
Cu toate acestea, Înalta Curte a întors în iulie decizia de fond, considerând corecte interpretările date legii vechi de Curtea de Conturi. Ca urmare, de legea nouă cu clarificări pot beneficia doar clienții viitori, iar cei care au avut contracte în trecut vor fi chemați să restituie prime de stat încasate în condiții similare.
Un act normativ sau o măsură administrativă care să scutească acești clienți de datoriile apărute în urma deciziilor contradictorii ale instituțiilor statului poate rezolva parțial problema, consideră băncile.
În trecut, statul a mai aprobat astfel de scutiri de obligații stabilite de instanțe, spre exemplu pentru funcționari cărora primari sau alte instituții publice le-au plătit sporuri, constatate ulterior nelegale. În ani electorali, în special, ca să nu-și ridice în cap votanții asistați bugetar, autoritățile au aprobat astfel de iertări colective pentru funcționari care, altfel, ar fi trebuit să restituie bani de mult cheltuiți, pentru că instituția angajatoare nu a respectat legea când i-a plătit.
Implicațiile deciziei Înaltei Curți sunt multiple. Notificarea unui număr mare de clienți că trebuie să aducă documente justificative după mult timp și să restituie prime de stat constatate prin sentință definitivă că au fost încasate “nelegal”, din cauze ce țin de incoerența deciziilor autorităților statului, riscă să creeze tensiuni sociale, dar și probleme reputaționale băncilor prin intermediul cărora s-a derulat programul subvențiilor de stat și care ar trebui să facă în viitor recuperarea de la clienții beneficiari.
Decizia Înaltei Curți vizează restituirea primelor, cu dobânzi și penalități acumulate între timp, pentru mai multe categorii de clienți. Aceasta, în condițiile în care a fost constatată nelegală atât plata primelor fără documente justificative a destinației de cheltuire de către cei care au economisit minim 5 ani fără să facă retrageri anticipate, cât și de către copii și bătrâni. Aceștia din urmă au putut avea doar contracte de economisire, nu și de creditare ulterioară, condiție interpretată în mod bizar a fi obligatorie pentru a respecta “spiritul” legii numite “de economisire-creditare în sistem locativ” de către Curtea de Conturi. Problematică rămâne deschiderea de depozite pentru minori sub 14 ani, celor peste această vârsă putând să le fie deschise depozite deoarece au buletin.
Normele bancare nu permit însă împrumutarea minorilor, nici a pensionarilor în orice condiții, iar rolul sistemului bauspar, de sprijinire prin economisire anticipată a creditării pentru locuințe, nu se poate îndeplini oricum decât dacă mai multe personae economisesc pentru ca una singură să poată lua un credit. Băncile pentru locuințe funcționează mai mult ca niște “roți” sau CAR-uri, fiind reglementate altfel decât băncile comerciale: nu au voie să funcționeze cu rezerve fracționare, nici să multiplice creditul, nici să facă plasamente riscante și pot acorda împrumuturi doar din banii deponenților sau din capitalul adus de acționari.
Implicațiile merg și mai departe, în cazul de nedorit al lichidării unei bănci pentru locuințe, dacă acționarii nu vor considera justificat să aloce capital suplimentar pentru continuarea activității și plata obligațiilor foarte mari stabilite de instanță. Cum Înalta Curte a stabilit că sumele de restituit la buget sunt de natura obligațiilor fiscale, în caz de lichidare ca urmare a nereîntregirii capitalului conform legii, din patrimoniul băncii se plătesc cu prioritate aceste datorii, iar pentru despăgubirea deponenților va trebui să se apeleze la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. După realizarea acestor plăți, contribuția tuturor băncilor participate la Fond va fi probabil majorată.
BCR BpL și Raiffeisen BpL au fost acuzate de către Curtea de Conturi, în 2015, că nu au respectat legea atunci când au acordat primele de stat și unor beneficiari care nu au folosit sistemul bauspar pentru contractarea unui credit. Curtea a considerat, de asemenea, că băncile trebuiau să ceară clienților documente care să justifice că sumele au fost cheltuite în scop locativ după cei cinci ani de economisire fără retrageri, desi legea nu prevedea o astfel de obligație nici în varianta veche, nici în practica altor țări în care sistemul funcționează de mulți ani.
BCR, ca și Raiffeisen, câștigase, pe fond, litigiul cu Curtea de Conturi – judecat la Curtea de Apel – însă Înalta Curte de Casație și Justiție a întors decizia în recurs, în luna iulie.
Curtea de Conturi a stabilit, în decembrie 2015, că cele două bănci care funcționează în sistemul bauspar, ar fi încasat și plătit clienților ilegal prima de stat anuală de până la 250 de euro, calculând atunci un prejudiciu de 380 milioane de lei.
Sistemul bauspar presupune că o persoană economisește pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, după care este eligibilă pentru un credit pentru achiziția, construcția sau îmbunătățirea unei locuințe, în condiții mai avantajoase de dobândă decât cele de la nivelul pieței. Statul sprijină această schemă printr-o primă anuală acordată deponenților prin intermediul băncii de 25% din suma depusă în acel an, dar nu mai mult de 250 de euro de persoană. Câștigul maxim, de 25%, se obține depunând 1.000 de euro în fiecare an, iar pentru sume mai mari este avantajos dacă se deschid conturi pe numele altor membri din familie, astfel încât fiecare să primească cei maximum 250 de euro de la stat.
O astfel de dobândă, subvenționată în fapt de stat, nu poate fi obținută la nicio bancă comercială, însă nici economisirea pe perioade atât de lungi nu are corespondent în portofoliul de depozite bancare standard.
Curtea de Conturi a considerat nelegal faptul că de primă au beneficiat și persoane sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar și cele înaintate în vârstă, care ar fi depășit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulți membri ai aceleași familii.
Băncile spun că au acționat cu bună-credință atât înainte de schimbarea legii, cât și după.
