Investigația Consiliului Concurenței referitoare la ROBOR nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și, dacă vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate, potrivit președintelui autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu.
Acesta a subliniat că raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu există încă o decizie finală, urmând o etapă foarte importantă, respectiv audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, scrie Agerpres.
'Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare. Raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu avem încă o astfel de decizie finală. Nu este obișnuit, și nici util, să discutăm o propunere de decizie, care este probabil să sufere modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, de care vom ține cont când vom lua decizia finală', a precizat Chirițoiu.
El a subliniat că, deși foarte important din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni, din punct de vedere legal și procedural acest caz nu este unul neobișnuit.
'ROBOR este esențial pentru funcționarea economiei, iar reglementările naționale privind acest indice au fost îmbunătățite, inclusiv ca reacție la controversele apărute în cazuri similare din alte țări. Investigația noastră nu vizează însă cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR. Independența acestor cotații este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență', a adăugat Chirițoiu.
Acesta a precizat că legislația de concurență din România este pe deplin armonizată cu cea europeană și că investigații similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene și în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancțiuni semnificative.
'Dacă în cazul nostru vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Desigur, părțile care vor fi nemulțumite de decizia noastră se pot adresa Curții de Apel București și ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca în orice altă situație similară', a punctat președintele Consiliului Concurenței.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat luni că persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind rolul băncilor și rolul băncii centrale, modul în care funcționează, dar și față de indicatori sau indici.
'Persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind, de exemplu, rolul băncilor, rolul băncii centrale. (...) Persistă și confuzii legate de indicatorii sau să spunem indicii care sunt folosiți în societate.(...) Discuția asta cu ROBOR-ul iar a apărut și tulbură societatea românească și eu cel puțin îmi dau seama cât de periculoasă este toată discuția asta. Nu pot să intru în foarte multe detalii. (...) Dar am citit raportul, raport greu, 500 de pagini, plus 300 de pagini de anexe. Numai ca să-l parcurgi, mi-a luat un weekend. Nu mă laud, vreau să spun că am vrut să văd dacă am progresat într-un fel în înțelegere. Se începe chiar bine și raportul curge, n-ai ce să-i reproșezi ce scrie acolo. Și începe bine. Se explică că ROBOR-ul este indicele pieței interbancare, al pieței monetare', a precizat Mugur Isărescu.
El a menționat că înainte se spunea că ROBOR e calculat numai pentru creditele la diverși debitori, iar acum s-a înțeles faptul că avem cotații ferme care trebuie executate, nu cotații indicative.
'După ce citești așa 500 de pagini ajungi la acuza principală, repet, spun numai elemente legate de ce e în dezbaterea publică acum, acuza principală că au loc niște înțelegeri neconcurențiale, un fel de cartelizare între băncile comerciale și, în consecință, te întrebi: se uită faptul că este indicele pieței monetare? Piața monetară e formată numai din banca națională și băncile comerciale. Piața monetară sau interbancară este esențială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeș și zicem: am majorat dobânda. Păi și ce dacă am majora-o dacă aia nu se duce în economie? Și prin ce se duce în economie? Prin piața monetară, pentru că banca centrală într-o economie de piață nu dă credite populației, asta de 35 de ani, nu dă credite societăților comerciale, băncile comerciale fac asta. Și atunci această piață monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară', a explicat guvernatorul BNR.
Profit.ro a relatat că Consiliul Concurenței (CC) a trimis raportul conținând concluziile investigației pe tema ROBOR, cu constatări care implică sancțiuni, către toate băncile implicate în stabilirea indicelui, precizând că este vorba de raportul cu propuneri ale echipei de investigație, la care băncile au 30 de zile să formuleze opinii, înainte ca instituția să își însușească sau nu acest raport oficial și să ia o decizie formală de sancționare.
În perioada următoare, băncile trebuie să răspundă la acest raport, având 30 de zile să formuleze apărări.
Decizia de amendare este de așteptat să fie emisă în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței.
Ținând cont că instituția statului aplică amenzi uriașe, calculate ca procent de până la 10% din cifra de afaceri, băncile pot primi amenzi de sute de milioane de euro.
Inspectorii au verificat atunci calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând emailuri, mesagerii Whatsapp și platforma de comunicare între dealeri, arătau sursele Profit.ro.
Comunicările din e-mail-uri și mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuții despre cotații ROBOR, și a fost verificată și corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie.
Inspectorii au încheiat controalele cu procese verbale cuprinzând sursele verificate și documentele sau corespondența pentru care s-au făcut copii.
Cele 10 bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.
O investigație similară a fost declanșată de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au "atacat leul", și a aplicat amenzi uriașe Raiffeisen și BRD, în condițiile în care sancțiunile pentru înțelegeri anti-concurențiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%.
La BRD, inspectorii au sancționat atunci refuzul băncii de a le permite accesul la calculatorul directorului general de atunci, Patrick Gelin, acuzând neacordarea dreptului la inspecție. Raiffeisen a primit amendă pentru transmiterea de informații inexacte către inspectorii de concurență.
După contestații în instanță, BRD, care a atacat și la Curtea Constituțională, a obținut anularea sancțiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen doar reducerea la jumătate a cuantumului inițial de 3,4 milioane de euro.
În final, în afară de cele două bănci, raportul Consiliului Concurenței (desecretizat în 2019), care suspectase atunci băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă și a adunat documente în contol, a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost de fapt criza financiară internațională.
Detaliile din raportul publicat în 2019, la mulți ani distanță de controlul inițial, arată panica generalizată din piață, jupuirea reciprocă dintre bănci, intervenția aspră a BNR pentru a ține leul, în prag de alegeri, și câteva informații despre băncile străine care speculau pe leu, toate acestea în mailuri bancare interne puse în premieră la dispoziția publicului, după ce Consiliul Concurenței a publicat o variantă redactată a raportului integral de investigație.
Rata ROBOR pentru fiecare scadență este calculată de băncile agenți de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor. Rata cotată de către un participant pentru Fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID și ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID și ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeași zi în termen de 5 minute de la fixing.
