Banca Centrală Europeană trebuie să înceteze să mai subvenționeze băncile comerciale și ar trebui să reducă dobânzile plătite pentru lichiditățile pe care băncile le-au luat ieftin de la banca centrală, a declarat guvernatorul Băncii Naționale Austriei, Robert Holzmann, într-un interviu pentru Reuters.
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității - Ediția a IV-a; parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
În prezent, băncile comerciale stau pe un exces de lichiditate de aproximativ 3.200 miliarde de euro, care este depozitat la BCE și pentru care băncile comerciale primesc o dobândă de 4%, ceea ce face ca atât BCE cât și multe dintre băncile naționale din zona euro să înregistreze pierderi, scrie Agerpres.
"Nu există niciun motiv de politică monetară pentru care ar trebui să mai oferim această subvenție. Nu este acceptabil că actuala structură pune povară majoră pe rezultatele financiare ale băncilor centrale. Nu putem funcționa la nesfârșit pe deficite", a spus Robert Holzmann, care face parte și din Consiliul guvernatorilor BCE.
În miezul problemei stă operațiunea de tipărire masivă de bani a BCE, cunoscută sub denumirea de relaxare cantitativă, care a fost punctul de referință al eforturilor sale de stimulare din ultimul deceniu. BCE a tipărit mii de miliarde de euro pentru a cumpăra obligațiuni guvernamentale, în speranța că creditul ieftin și abundent va relansa creșterea economică și va readuce inflația înapoi la ținta de 2%. Atunci când dobânzile erau în zona negativă, aceste lichidități masive costau BCE foarte puțin însă acum instituția de la Frankfurt trebuie să plătească o dobândă de 4% pentru banii depozitați de băncile centrale, iar aceste cheltuieli depășesc cu mult orice venit pe care l-ar putea înregistra BCE.
Având în vedere că durează mai mulți ani pentru ca grămada de obligațiuni să se diminueze, cel mai probabil că plățile cu dobânzile vor rămâne o cheltuială pe termen lung iar unele bănci centrale ar putea să epuizeze cea mai mare parte dacă nu totalitatea rezervelor de profit.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care, anul trecut, BCE a decis să ceară băncilor comerciale să păstreze, neremunerate, 1% din rezervele în exces depozitate la banca centrală.
O serie de decidenți de la BCE, inclusiv președintele Bundesbank, Joachim Nagel, au cerut un procent mai mare dar nu au reușit să obțină un sprijin suficient, chiar dacă Banca Centrală a Germaniei a afișat în 2023 un rezultat negativ net din dobânzi de 13,9 miliarde de euro.
Cu toate acestea, Holzmann a spus că el nu este pregătit să renunțe la această luptă și vrea să reducă plățile acordate băncilor. "Din punctul meu de vedere, discuția cu siguranță nu s-a încheiat", a spus Holzmann, susținând că procentul rezervelor neremunerate ar trebui să fie undeva între 5% și 10%. "Pentru mine, asta este un fel de clawback", a adăugat Holzmann.
Analiștii de la Morgan Stanley estimează că pierderile înregistrate de BCE și băncile naționale, care împreună formează Eurosistemul, vor continua să crească în acest an, pentru ca în 2025 să se reducă. "Estimăm că Eurosistemul va înregistra pierderi de 56,6 miliarde de euro în 2023, 62,2 miliarde de euro în 2024 și 12,3 miliarde de euro în 2025", estimează analiștii de la Morgan Stanley.
