Faptul că România a înregistrat o scădere a deficitului bugetar este „foarte important”, deoarece un deficit mare generează inflație și „neclarități” în ceea ce privește dezvoltarea economică a României, a spus Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
El spune că am încheiat anul 2025 pe creștere economică și există și pentru 2026 perspective de creștere.
„Avem consultări dese cu membrii Guvernului, suntem într-o relație foarte strânsă, lucrăm împreună pentru o serie întreagă de proiecte cu Ministerul de Finanțe. Probabil avem consultări zilnice. O întâlnire și o discuție este un element firesc
La un moment dat are loc și la nivel de vârf, între guvernator și prim-ministru. E un element care arată încă o dată că lucrăm împreună pentru consolidarea unui climat macroeconomic”, a spus Suciu la Digi 24.
El spune că „e foarte important” faptul că deficitul bugetar a fost redus sub țintă.
„Deficitul bugetar reprezenta principala problemă, era generator de inflație, era generator de datorie publică, era generator de o serie întreagă de neclarități în ceea ce privește dezvoltarea economică a României și stabilitatea economică a României. Consolidarea fiscală a dat rezultate, ne permite să abordăm cu mai multă încredere - și cu sprijinul Guvernului - bătălia împotriva inflației, care este o funcție a Băncii Naționale. Așa că sunt câteva premize pentru în 2026, ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică și ceva mai stabile, care să se îndrepte în direcția care aduce această consolidare pe care o așteptăm cu toții de ceva vreme”, a explicat el.
El a spus că dobânda cheie, de 6,5%, este mult sub inflație.
„De obicei, bătălia cu inflația se face cu o dobândă peste nivelul inflației. Asta ar fi o dobândă mare. Încercăm să abordăm această problemă dintr-o perspectivă care să nu inhibe creșterea economică, să susțină atât cât se poate creșterea economică, fără a da peste cap inflația. BNR menține această prognoză de evoluție a inflației cu o ușoară scădere în prima parte a anului și cu o scădere ceva mai semnificativă în partea a doua a anului.
În consecință, nu punem problema majorării dobânzii și, în funcție de necunoscutele pe care încercăm să le mai risipim în perioada imediat următoare, cel puțin pe plan intern - apropo de bugetul pe care care există acum discuții, să vedem dacă se creează premizele pentru o reducere de dobândă în cursul acestui an. Incertitudinile pe plan extern sunt numeroase și extrem de serioase și e greu de făcut un scenariu care să le ia în considerare în acest moment”, a explicat Suciu.
El a explicat de ce se așteaptă la o scădere redusă a inflație în prima parte a acestui an: „Mai sunt câțiva pași importanți, cum ar fi renunțarea la plafonarea prețului la gaze, de exemplu”.
„Am văzut în continuare o presiune pe prețurile alimentare. S-a menținut această presiune, e un specific al momentului. Sunt elemente care ne ne ne ne fac să credem că evoluția în primul semestru al anului va fi una destul de redusă în ceea ce privește inflația, dar odată ce se depășește efectul de bază al momentului majorării TVA-ului din vara anului trecut, e clar că vom intra pe o pantă descendentă. Acuma important este ca această pantă să fie una semnificativă”, a spus Suciu.
El a mai spus că fondurile europene au avut o contribuție foarte importantă în 2025. „Ne-au ținut pe linia de plutire destul de mult, pentru că au fost intrări semnificative de valută în țară, pe baza fondurilor europene, în special. Ne-au permis să avem nu numai o ușoară creștere economică, dar și un curs stabil, să avem și această scădere, dacă vreți, a ROBOR și a dobânzilor din piață, pentru că este suficientă lichiditate. Au contribuit foarte mult la ceea ce s-a numit creșteri pe investiții, pentru că nu consumul a fost elementul fundamental de creștere economică în cursul acestui an, ci mai degrabă investițiile și în special investițiile din fonduri europene”, a spus Suciu. El a adăugat că există „o anumită volatilitate” pe cursul valutar mai mare decât în perioada precedentă.
„A fost mai mare, mai ales pe dolar. Această volatilitate pe finalul anului, în decembrie, cumva și-a mai revenit. Dar cum vedeți, sunt piețele internaționale extrem de tulburate, încât nu doar elementele de de pe plan intern contează în evoluțiile valutare, ci și evoluțiile internaționale. Așa că e greu de făcut o prognoză de curs, dar nici nu ne hazardăm să facem prognoză. Ceea ce putem spune este că știți politica Băncii Naționale, pașii mici sunt mai siguri decât variațiile mari”, a explicat el.
Întrebat dacă mai există premise pentru o recesiune tehnică, Suciu a spus: Da, probabil că există, dar este o recesiune tehnică. Nu este o recesiune fundamentală în economie”. „Dacă apare, ea este expresia unor comparații statistice trimestriale, nu neapărat a unei situații economice dezastruoase. E important de făcut această diferență, mai ales că vom avea probabil pentru tot parcursul anului 2025 o creștere economică. Statistica va înregistra a pentru anul 2025 creștere economică, ceea ce e important, iar premizele pentru 2026 arată din nou că există toate șansele pentru creștere economică”, a spus Suciu.
El a adăugat că Guvernul trebuie „să continue politicile pe care le-a declanșat, pentru că s-au făcut câțiva pași importanți, dar încă suntem departe de final. Da, avem de lucrat în continuare cu această direcție, împreună cu Guvernul, și sunt convins că se poate. Se poate ieși și în cursul acestui an dintr-o situație mai dificilă”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR.
