Este vorba despre procese doar pe procedură, deschise în perioada derulării investigației, diferite de acțiunile pe care toate băncile au anunțat că le vor iniția în justiție oe fondul dosarului, după ce Consiliul va comunica motivarea deciziei de sancționare, pe care toate o consideră abuzivă. Amenda record, de 710 milioane de euro, dată de Concurență se bazează în principal pe faptul că băncile au fost prea „transparente” în procesul de stabilire a cotațiilor interbancare. Din partea băncilor interpretarea este însă că sunt sancționate pentru că au respectat o normă BNR în vigoare de 31 de ani, care le obligă să stea „permanent” cu prețul banilor la vedere. O investigație similară în sistemul bancar privind Robor, deschisă de Consiliu în 2008, a fost închisă în 2013.
„Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, deliberărilor și redactarea deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Pe portalul instanțelor, procesul judecat luni dimineață este cu Raiffeisen Bank, iar celălalt cu Banca Comercială Română.
„Una dintre bănci a solicitat instanței accesul la documente cu caracter protejat, fără a respecta procedurile legale aplicabile. Potrivit legislației, părțile investigate pot solicita instanței verificarea modului în care autoritatea a administrat probele, numai după primirea deciziei cu motivarea extinsă.
Totodată, banca a cerut suspendarea organizării ședinței audierilor, demers care ar fi avut ca efect blocarea adoptării unei decizii de către Plenul Consiliului Concurenței. În cadrul audierilor, companiile investigate își prezintă punctul de vedere în fața Plenului instituției, înainte ca acesta să ia o decizie finală.
Cea de-a doua bancă a solicitat suspendarea deliberărilor (adoptarea deciziei) Plenului Consiliului Concurenței, precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot pentru a bloca finalizarea investigației.
Instanțele au respins solicitările ca fiind inadmisibile.
Sentințele instanțelor nu sunt definitive, băncile putând face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție”, arată Consiliul Concurenței, într-un comunicat.
Ședința în cadrul căreia Plenul Consiliului Concurenței a decis sancționarea băncilor implicate în stabilirea indicelui ROBOR a avut loc vineri, 5 iunie, iar după aceea, fiecare bancă a fost informată cu privire la nivelul sancțiunii în cazul său.
Autoritatea de concurență a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Consiliul a confirmat astfel informațiile publicate anterior în exclusivitate de Profit.ro.
"Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței.
Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări", a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Amenzile au fost aplicate astfel:
● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA, pe care a preluat-o): 85,03 milioane lei;
● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Sancțiunea de 3,7 miliarde de lei aplicată celor 10 bănci din panelul ROBOR este în continuare greu de încadrat. Briefingul de presă ținut de președintele Bogdan Chirițoiu a lămurit doar parțial argumentele care au stat la baza deciziei, deși nu au adăugat substanțial la comunicatul de presă de duminică.
Decizia motivată a Consiliului Concurenței nu a fost încă redactată și nu avem detaliile cazului.
Băncile n-au făcut cartel, spune Chirițoiu. Traderii nu s-au pus la masă să conspire cu privire la creșterea nivelului ROBOR pentru a spolia clienții, așa cum s-a întâmplat cu mult mai celebrul caz al manipulării LIBOR. Chirițoiu spune că ar exista „comunicări” care să sprijine ideea unor practici anticoncurențiale, în timp ce dinspre bănci mesajul e că nu au găsit nimic incriminator. Publicul va trebui să aștepte finalizarea raportului pentru a vedea acele „comunicări” presupus incriminante.
Însă principalul argument pentru sancțiune, în analiza Concurenței, ne spune Chirițoiu, vine din modul în care băncile pun în pagina Refinitiv (ex-Reuters) cotațiile pe fiecare scadență de la overnight de la o zi la 12 luni, pentru BID și ASK, adică ROBID și ROBOR.
Aceste cotații, pentru fiecare bancă în parte, sunt vizibile inclusiv în intervalul 10.30-11.00, jumătatea de oră din care se culeg valorile pentru fixingul de la ora 11. Ultima cotație oferită de fiecare dintre cele 10 bănci din panel este culeasă de administratorul platformei. Sunt eliminate cele mai mari și mai mici valori. Din cele opt rămase se calculează o medie. Această valoare este anunțată de BNR la ora 11 și capătă caracter oficial.
Pentru că în perioada de fixing fiecare bancă poate să vadă ce fac celelalte și poate să vină cu noi cotații, poate să aibă loc o „aliniere a cotațiilor” și o „denaturare a concurenței”, din care rezultă alt indice decât cel care ar fi ieșit dintr-o piață concurențială, explică Chirițoiu. Cu alte cuvinte, băncile se concurează să crească ROBOR din prea multă transparență.
Băncile au reacționat una câte una la sancțiunile anunțate, insistând, printre altele, că au respectat normele BNR care stau la baza mecanismului ROBOR. Mai în măruntaiele argumentelor băncilor, principala apărare vine dintr-o obligație instituită de Banca Națională a României. Mai exact, obligația instituită prin Norma BNR numărul 4 din 29 mai 1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare.
″Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant″, se spune în comunicatul Consiliului.
Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
″Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale″, precizează Consiliul Concurenței.
"Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale", a adăugat președintele Consiliului Concurenței.
Instituția mai menționează că, atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite ale Americii, autoritățile de concurență au aplicat mai multe amenzi pentru practici similare. Ca reacție la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naționale privind stabilirea ratei de referință ROBOR au fost îmbunătățite.
″Cu toate acestea, în urma acestei investigații, autoritatea de concurență a identificat comportamente anticoncurențiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing″, spune Consiliul.
Investigația, anunțată în premieră de Profit.ro, a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate procedurile de analiză și control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.
″Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.
Reamintim că legislația în domeniul concurenței interzice orice înțelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească″, mai menționează Consiliul.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.
Decizia Consiliului Concurenței va fi publicată pe pagina web a instituției, după eliminarea informațiilor confidențiale.
Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.
Investigația a început în 2022
Inspectorii au verificat atunci calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând e-mailuri, mesagerii Whatsapp și platforma de comunicare între dealeri, arătau sursele Profit.ro.
Comunicările din e-mail-uri și mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuții despre cotații ROBOR, și a fost verificată și corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie.
Inspectorii au încheiat controalele cu procese verbale cuprinzând sursele verificate și documentele sau corespondența pentru care s-au făcut copii.
Cele 10 bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.
O investigație similară a fost declanșată de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au "atacat leul", și a aplicat amenzi uriașe Raiffeisen și BRD, în condițiile în care sancțiunile pentru înțelegeri anti-concurențiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%.
La BRD, inspectorii au sancționat atunci refuzul băncii de a le permite accesul la calculatorul directorului general de atunci, Patrick Gelin, acuzând neacordarea dreptului la inspecție.
Raiffeisen a primit amendă pentru transmiterea de informații inexacte către inspectorii de concurență.
După contestații în instanță, BRD, care a atacat și la Curtea Constituțională, a obținut anularea sancțiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen doar reducerea la jumătate a cuantumului inițial de 3,4 milioane de euro.
În final, în afară de cele două bănci, raportul Consiliului Concurenței (desecretizat în 2019), care suspectase atunci băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă și a adunat documente în contol, a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost de fapt criza financiară internațională. Investigația a fost închisă.
Rata ROBOR pentru fiecare scadență este calculată de băncile agenți de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor. Rata cotată de către un participant pentru Fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID și ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID și ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeași zi în termen de 5 minute de la fixing.
