Balanța de plăți a contului curent a înregistrat un deficit de 22,3 miliarde de euro în primele 9 luni din 2025, față de 20,5 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Ponderea în produsul intern brut a scăzut însă de la 6,3% la aproximativ 5,9%.
Deficitul contului curent a fost finanțat prin emisiuni de datorie externă, împrumuturi, investiții străine directe și intrări de fonduri europene.
Deficitul din comerțul cu bunuri a fost de puțin peste 24 de miliarde de euro, față de 23,2 miliarde de euro în primele 9 luni din 2024.
Excedentul din prestarea de servicii a urcat de la aproape 8,9 miliarde de euro la circa 9,6 miliarde de euro, în principal pe seama creșterii excedentului din transporturi cu aproape 0,9 miliarde de euro și a celui din IT&C cu aproape 0,5 miliarde de euro, în timp ce deficitul din turism a continuat să urce.
În primele 9 luni, deficitul soldului primar a urcat la aproape 8,1 miliarde de euro, față de 6,8 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Acesta este reprezentat în mare măsură de profiturile datorate acționarilor străini, care au cumulat 9,5 miliarde de euro la 9 luni (nivel în stagnare față de anul trecut), în timp ce veniturile din investițiile capitalului românesc în străinătate au fost de puțin peste 100 de milioane de euro (față de 380 de milioane de euro anul trecut).
Aceste sume se întorc într-o anumită măsură prin reinvestirea în capital.
Profitul reinvestit de acționarii firmelor străine a scăzut de la 3,6 miliarde de euro la 3,3 miliarde de euro. Astfel, ieșirile nete de dividende au fost de circa 6,2 miliarde de euro, în creștere cu 0,3 miliarde de euro față de anul precedent. Pe de altă parte, participațiile de capital, excluzând profitul reinvestit, au urcat de la 200 de milioane de euro la 1,7 miliarde de euro.
Fluxul net al investițiilor străine directe, inclusiv împrumuturi de la firmele mamă, a urcat de 5 miliarde de euro la 5,7 miliarde de euro în acest an.
Probleme pune însă creșterea poverii cu datoria publică. Astfel, dobânzile datorate investitorilor străini în datoria statului au urcat de la 2,9 miliarde de euro, în primele 9 luni din 2024, la 3,6 miliarde de euro, în primele 9 luni din acest an, reflectând creșterea datoriei externe a României.
Deficitul soldului primar a fost la un nivel record de aproape 3,8 miliarde de euro în trimestrul al treilea, față de 2,9 miliarde de euro în al doilea trimestru, și 1,4 miliarde de euro în primul trimestru, respectiv 2,7 miliarde de euro în primele 9 luni din 2024. Veniturile din investițiile directe au urcat la aproape 3,8 miliarde de euro, de la 2,9 miliarde de euro în trimestrul precedent.
Soldul secundar, care acoperă o parte din transferurile de fonduri europene, a înregistrat un excedent în scădere la circa 200 de milioane de euro, de la peste 620 de milioane de euro în anul precedent. Intrările administrației publice au fost de circa 2,3 miliarde de euro în acest cont, și ieșirile de aproape 1,5 miliarde de euro.
Contul de capital, care include fondurile europene destinate investițiilor pe termen lung, a primit o infuzie de 5,5 miliarde de euro în acest an, față de doar 3 miliarde de euro anul trecut.
Alocarea României din PNRR a fost redusă recent cu 7 miliarde de euro, ca urmare a întârzierilor de implementare. Anul viitor ING notează că sunt disponibile 10 miliarde de euro, la care se adaugă fonduri de coeziune de 3 miliarde de euro.
Contul curent a mai fost finanțat prin emisiune de titluri de natura datoriei (adică datorie cumpărată de străini) de 12,9 miliarde de euro, față de 15,6 miliarde de euro în primele 9 luni de anul trecut, și de împrumuturi în creștere de la 0,9 la 5,8 miliarde de euro.
