Francul elvețian, considerat un activ sigur în vremuri de incertitudine macroeconomică și geopolitică, s-a apreciat în ultimele săptămâni, în condițiile incertitudinilor comerciale globale, și a devenit o sursă de îngrijorare pentru autoritățile elvețiene, relatează CNBC.
În ultimele săptămâni, politicile comerciale ale președintelui american Donald Trump au provocat volatilitate pe bursele internaționale, determinând investitorii să caute siguranță, ceea ce a dus la aprecierea francului elvețian cu 10% față de dolarul american de la începutul anului, scrie News.ro
Această apreciere a pus presiune deflaționistă asupra Elveției. Datele recente arată o inflație negativă în luna mai, cu un indice al prețurilor de consum în scădere cu 0,1% față de anul trecut. Costurile bunurilor importate au scăzut cu 2,4% anual, impact semnificativ într-o economie în care importurile reprezintă 23% din coșul de consum.
Potrivit lui Charlotte de Montpellier, economist senior la ING, “un franc puternic a redus considerabil costul bunurilor importate, afectând direct inflația generală din Elveția.” În aceste condiții, se preconizează ca Banca Națională a Elveției (SNB) să reducă din nou dobânda-cheie, care a fost tăiată în martie la 0,25%. Se discută inclusiv posibilitatea revenirii la dobânzi negative până la sfârșitul anului, dacă francul continuă să se întărească.
Un alt instrument posibil ar fi intervențiile valutare, respectiv vânzarea de franci și cumpărarea de valute străine. Însă această strategie riscă tensiuni cu administrația Trump, care în 2020 a etichetat Elveția drept ”manipulator valutar”.
În prezent, autoritățile elvețiene poartă discuții cu SUA pentru a evita etichetarea drept ”manipulator” și posibilele tarife suplimentare americane pe bunurile elvețiene.
