Isărescu: A devenit o problemă că avem economisire mult mai mare decât poate economia să absoarbă sau să dea credit. Am sărit dintr-o extremă în alta

Isărescu: A devenit o problemă că avem economisire mult mai mare decât poate economia să absoarbă sau să dea credit. Am sărit dintr-o extremă în alta
scris 31 mai 2018

România a sărit, în ultimii ani, dintr-o extremă în alta în privința finanțărilor, de la “secetă” în anii 90, la o inundație de bani după intrarea în Nato, și de la o exuberanță a creditării, din fonduri atrase, mult peste resursele atrase din depozite, înainte de criză, la situația din prezent în care economisirea este mult prea mare față de creditare, a arătat Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

“A devenit o problemă faptul că avem economisire mult mai mare decât poate economia să absoarbă sau să dea credit”, a avertizat joi șeful băncii centrale, la un Forum dedicat piețelor financiare, organizat la Ascademia de Studii Economice (ASE).

Isărescu amintește că în anii 90 România a suferit de lipsă de bani, într-o perioadă în care societatea era supracapitalizată doar în capitaluri fixe. “După aderarea la NATO ne-am pomenit cu inflație de bani, după seceta din anii 90, iar pentru politica monetară, managementul inundației de bani a fost mai greu decât managementul secetei”, spune acesta.

În percepția sa, libertatea a venit cu probleme și s-a ajuns ca unele bănci să dea credite riscante, pentru că era cerere mare pe piață. “Sunt reproșuri că nu am prevăzut criza. Ciclurile economice sunt clare. Ce poate face un economist este ca aceste variații să nu fie foarte mari, prin politici ciclice”, arată Isărescu.

Guvernatorul BNR amintește că se ajunsese ca volumul creditelor să fie de trei ori mai mare decât depozitele la unele bănci, pentru că băncile mamă le-au finanțat. “S-a sărit dintr-o extremă în alta. Erau cu 55% mai multe credite decât resurse interne ale băncii. Azi, avem 300 miliarde în depozite, mai mult cu 30% decât creditarea neguvernamentală”.

Miza creditelor pentru dezvoltare personală promise de Guvern, o scamatorie contabilă permisă de UE: Când nu mai ai bani, dai garanții CITEȘTE ȘI Miza creditelor pentru dezvoltare personală promise de Guvern, o scamatorie contabilă permisă de UE: Când nu mai ai bani, dai garanții

Volumul împrumuturilor a rămas încă de anul trecut mult în urma sumelor economisite de populație și de companii la bănci, în condițiile în care creșterea creditării a fost modestă. Raportul credite depozite ajunsese la finele lui 2017 la un minim de 74,7%, după ce sumele economisite se majoraseră la 303 miliarde de lei, de la 274 miliarde de lei la finele anului anterior, în timp ce soldul creditelor a avansat mult mai lent, de la 220 miliarde de lei, la doar 232 miliarde de lei.

Tendința a continuat și anul acesta. Cele mai recente date arată că în aprilie, creditul neguvernamental și-a redus ritmul de creștere lunară, cu un avans de 0,7% față de martie și o creștere de 6,8% față de aprilie 2018, la 238 miliarde de lei, în condițiile în care au avansat doar împrumuturile în lei, iar cele în valută au continuat să scadă. Avansul a fost modest mai ales în privința creditelor acordate firmelor (+2,7% față de aprilie 2017), la populație crescând cu 10% în același interval.

În aceeași lună aprilie, depozitele rezidenților au avansat cu 1,1%, la aproape 307 miliarde de lei. Depozitele în valută cresc mai rapid decât cele în lei (2,2% față de 0,6% în aprilie), dar sunt la sub jumătate ca volum (99,9 miliarde de lei, față de 207,1 miliarde de lei).

Comparativ cu luna aprilie a anului trecut, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 7%, iar cele în valută cu cu 14,9% (exprimate în lei). Depozitele în lei ale altor sectoare au urcat cu 15,4%, iar cele în valută, exprimate în lei, cu 4,9%).

În opinia guvernatorului BNR, creditarea a căzut și din cauza inițiativelor care pun sub semnul întrebării rambursarea creditelor: “Percepția este că băncile suflă și-n iaurt...sper că nu vor da vina pe BNR și pe domnul Cinteză (n.r. Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din BNR). Sunt norme europene pentru că suntem în UE.”

O altă problemă, crede guvernatorul, este faptul că din 300.000 de întreprinderi înregistrate în țară, puține sunt bancabile în realitate: “avem sute de mii cu capitaluri negative. La mulți antreprenori există percepția că se pot capitaliza cu credite bancare. Or, capitalizarea se face pe piața de capital, din profit, pe fonduri UE. Șansa mare sunt fondurile UE ca să capitalizezi întreprinderi, dar nu se va reuși dacă nu veți sparge confuzia între debt și equity, între datorie și capital. E confuzia iau credit și gata m-am capitalizat. Creditul ăla trebuie să-l dai înapoi.”

EXCLUSIV Un nou posibil litigiu între Fondul Proprietatea și Ministerul Comunicațiilor. Subiect: creditul de 70 milioane de lei contractat de Poștă de la Eximbank CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Un nou posibil litigiu între Fondul Proprietatea și Ministerul Comunicațiilor. Subiect: creditul de 70 milioane de lei contractat de Poștă de la Eximbank

Șeful băncii centrale respinge și ideea că statul este cel care va putea profita oricum, pentru împrumuturi proprii, atunci când băncile nu împrumută economia: “Statul va profita, însă, doar cât ne lasă normele europene, adică nu poate fi mai mult de 20-25% datorie suverană. Altefl, când mergem la Frankfurt, apare la România că a depășit îndatorarea... Și ce facem, devenim exportatori de capital? Chestiunea nu prea este discutată”.

Celor care se plâng că accesul la credite este dificil, Guvernatorul le spune că primul rol al băncilor este să trieze un credit bun de un credit prost, iar pe piața de capital e și mai greu de obținut finanțare: “Te duci în fața unor investitori și încerci să-i convingi că afacerea e solidă. Speculația are rol secundar pe piața de capital, primul rol e trierea investițiilor. Pe piața de capital trebuie transparență, trebuie să-ți publici bilanțul, e mai dur ca la bancă.”

Cât privește supravegherea prudențială a BNR, aceasta poate tempera creditarea, dar doar pe cea realizată în condiții riscante, pentru a proteja deponenții. “Supravegherea prudențială este protecția esențială pe care BNR o dă sistemului bancar. Dacă acesta se prăbușește, s-a dus economia de piață și banii deponenților, mai ales ai deponenților mici. Domnul Cinteză se uită mai ales la deponenți, ca banca să nu se aventureze pe credite riscante date din banii acestora”, spune Isărescu.

În opinia sa, există multe percepții greșite ale publicului referitoare la ce înseamnă supravegherea băncii central: “Supravegherea prudențială e văzută greșit de mulți, că BNR e un fel de minister al băncilor, iar băncile sunt unități subordonate. În anii trecuți, până prin 1999-2000, încă mai veneau cetățeni la ușa  BNR să ceară credite. Nu înțelegeau că noi nu dăm credite. Păi ce fel de bancă sunteți dacă nu dați credite? Suntem bancă centrală... nu înțelegeau. Mulți nu înțeleg nici că BNR nu stabilește cursul, că noi doar calculăm o medie ponderată, la ora 13.00, pentru tranzacțiile a 10-12 bănci”.
“Putem lua la BNR și protecția consumatorului dacă Parlamentul ne dă împuternicire”

O altă percepție greșită, spune Isărescu, este aceea că BNR ar putea să supravegheze și comportamentul băncilor pentru protecția consumatorilor, dar nu o face. “Protecția consumatorului (de produse și servicii bancare, n.r.) nu e încă la noi. Au dreptate și cei de la ANPC că este nevoie de specialișiti care să înțeleagă particularitățile activității bancare, să citească un bilanț de bancă. Am putea să o acceptăm dacă parlamentul, în înțelepciunea lui, ar vrea să o dea BNR, dar altfel nu putem să o luăm pentru că am ieși din lege. Aș fi creator de confuzii majore la nivel de societate”, arată guvernatorul BNR.

Potrivit afirmațiilor sale, dacă legiuitorul va da împuternicire băncii centrale să se uite și la comportamentul băncilor, BNR va face un departament separat pentru aceasta, pentru a nu intra în conflict cu supravegherea prudențială, cu care poate avea obiective contrare uneori. “Așa avem și acum separat politica monetară și supravegherea, obiective conflictuale. Putem sta sub același acoperiș, dacă Parlamentul ne împuternicește, și cu două obiective aparent conflictuale de supraveghere: supravegherea prudențială și supravegherea copmportamentală”, spune Isărescu.

Altfel, conchide acesta “a pune populația împotriva băncilor și invers e dăunător pe termen lung. Dacă nu ai în societate cultura că creditul trebuie dat înapoi, cine își va mai asuma riscul să dea credite?”

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
mugur isarescu
bnr
credite
depozite
risc