Nicolae Ceaușescu revenise intempestiv în țară, dintr-o vizită oficială în Iran, pe fondul izbucnirii revoltei de la Timișoara, iar ultimul număr al ziarului de stat „Scînteia Tineretului”, din 21 decembrie 1989, deschidea în forță, cu relatări despre această deplasare, fără detalii concrete, ci doar cu formule despre „prietenia între popoare”, „pacea în lume” și „neproliferarea armelor nucleare”.
Pe fond, ediția mai cuprindea decretul privind instituirea stării de necesitate în județul Timiș, o campanie propagandistică de mobilizare „în jurul partidului și al tovarășului Nicolae Ceaușescu”, relatări din marile întreprinderi, un text despre Planul național pe 1990, telegrame economice triumfaliste, articole agricole axate pe reducerea consumului de carburanți și dezvoltarea tracțiunii animale.
Decret: Stare de necesitate la Timișoara
În plan intern, textul-cheie al ziarului, pe prima pagină, este Decretul prezidențial privind instituirea stării de necesitate în județul Timiș.
Ziarul notează că măsura este adoptată „avînd în vedere încălcarea gravă a ordinii publice în județul Timiș, prin acte teroriste, de vandalism și de distrugere a unor bunuri obștești”, în baza articolului 75 punctul 14 din Constituția RSR.
Decretul stabilea că „se instituie starea de necesitate pe întreg teritoriul județului Timiș”, iar „toate unitățile armatei, Ministerului de Interne și formațiunilor gărzilor patriotice sînt puse în stare de alarmă”.
Regimul introducea interdicții directe asupra libertății de mișcare: „pe timpul stării de necesitate se interzic orice întruniri publice, precum și circulația în grupuri mai mari de cinci persoane”, iar „se interzice circulația pe timpul nopții începînd cu ora 23, cu excepția persoanelor care lucrează în schimburi de noapte”.
În plan economic și administrativ, toate unitățile socialiste și consiliile populare erau obligate „să ia măsuri imediate pentru desfășurarea normală a proceselor de producție”, „paza bunurilor obștești” și „respectarea strictă a ordinii, disciplinei și programului de lucru”, iar „întreaga populație a județului Timiș este obligată să respecte cu strictețe legile țării”.
Mobilizare „strîns uniți în jurul partidului”
Restul ediției este construit ca o replică propagandistică la evenimentele de la Timișoara. Titlurile afirmă că „toți tinerii țării, împreună cu întregul popor, se pronunță cu hotărîre neclintită, cu înaltă răspundere patriotică pentru apărarea independenței, suveranității și integrității țării”.
Cuvîntarea rostită în seara de 20 decembrie de Nicolae Ceaușescu la radio și televiziune este descrisă ca fiind urmărită „cu vie emoție, cu profund interes și deplină aprobare” de „oamenii muncii de pe întreg cuprinsul țării”. Ziarul susține că, după difuzare, „numeroși oameni ai muncii au ținut să dea glas, în cadrul unor adunări desfășurate în ateliere și secții de producție, deplinei adeziuni față de poziția și ideile exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu”.
Protestele de la Timișoara sunt prezentate sistematic ca o operațiune ostilă: „condamnabilele acțiuni cu caracter terorist, net fascist, provocator de la Timișoara”, cu „scopul fățiș de a provoca dezordini, în vederea destabilizării situației politice și economice din țară, dezmembrării teritoriului național, opririi cursului dezvoltării socialiste a României”.
Chemarea liderului este sintetizată ca „chemarea fierbinte (...) la acțiune hotărîtă, în deplina unitate, pentru apărarea marilor realizări obținute în anii socialismului”, iar „milioanele de cetățeni” sunt descrise ca înțelegînd că „cel mai bun răspuns ce poate fi dat acestor încercări (...) este munca unită, plină de abnegație și devotament”.
„23 August” și „Vulcan”: condamnarea „elementelor huliganice”
În marile întreprinderi din Capitală, ziarul consemnează luări de poziție pe aceeași linie. La „23 August”, președintele Consiliului Oamenilor Muncii, Petre Răducanu, afirmă că evenimentele de la Timișoara au fost organizate „sub influența cercurilor revanșarde, șoviniste, reacționare și imperialiste străine, care doresc să destabilizeze țara, să ne abată de la construcția socialismului”.
Vorbește despre „angajarea în slujba cercurilor imperialiste, a oficinelor străine, a unor elemente huliganice plătite să destabilizeze situația pașnică într-un oraș al țării”, subliniind că „forțele străine nu se dau în lături de la nici o acțiune, fie ea cît de mîrșavă”.
Sunt condamnate și „declarațiile cercurilor de la Budapesta, care ne reamintesc vremurile tulburi premergătoare dictatului de la Viena”.
Mesajul către muncitorii din Timișoara este clar: „ne adresăm oamenilor muncii din Timișoara să acționeze în deplină unitate, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, pentru a se asigura reinstaurarea ordinii și disciplinei în oraș”.
La „Vulcan”, președintele consiliului oamenilor muncii, Alexandru Nicolae, reia ideea că muncitorii și specialiștii au urmărit cuvîntarea lui Ceaușescu și au luat cunoștință de cele întîmplate, angajîndu-se „să ducem neabătut înainte steagul partidului, al clasei muncitoare, al întregului popor”.
Planul pe 1990: ținte mari pe fond de austeritate
Printre texte apare și „Legea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1990”, care, la nivel declarativ, vorbește despre „sporirea bazei energetice și de materii prime, modernizarea ramurilor economiei, valorificarea resurselor refolosibile, creșterea eficienței economice”.
Se afirmă că „produsul social urmînd să crească cu 7—8 la sută, iar venitul național cu 9—10 la sută”, iar „volumul comerțului exterior urmează a se dezvolta într-un ritm de 11,2 la sută, ponderea exportului și ritmul de creștere al acestuia urmînd să le devanseze substanțial pe cele ale importului”.
În plan concret, însă, textul e străbătut de ideea reducerii cheltuielilor și a consumului de resurse, în cheie de austeritate: se vorbește de „folosirea eficientei a fondurilor de investiții”, de „reducerea substanțială a ponderii lucrărilor de construcții în totalul investițiilor” și de „25 lei reducere a cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă în industria republicană”.
Modernizarea este formulată în termeni de restrîngere și comprimare de costuri, pe fundalul unei economii deja puternic raționalizate.
Raportări de plan
Din județe, ziarul publică telegrame care anunță îndeplinirea planului la nivel local, dar și aici mesajul este legat de stoarcerea suplimentară de resurse. Comitetul județean Gorj al PCR raportează că „oamenii muncii din 43 unități economice ale județului și-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe 1989”, angajîndu-se ca „pînă la sfîrșitul anului să realizeze o producție suplimentară de peste o jumătate de miliard de lei”.
Se detaliază volumele de resurse: „600 mii tone cărbune”, „69 milioane mc gaze naturale”, „291 tone utilaje tehnologice pentru lucrări miniere”, „60 mii mp plăci din azbociment”, „2 300 mc prefabricate din beton armat”, „560 mii bucăți cărămizi și blocuri ceramice”, „1 150 mc cherestea”, „78 mii mp plăci aglomerate din lemn” sau „sticlărie menaj în valoare de 6 milioane lei”.
Județul Vîlcea anunță, la rîndul său, că „oamenii muncii din 22 unități economice au îndeplinit, la data de 20 decembrie, prevederile planului pe anul 1989 la producția marfă industrială”, fiind create condițiile pentru „o producție suplimentară, pînă la finele anului, în valoare de 258 milioane lei”.
Și aici accentul este pe exploatarea resurselor: „493 mii MWh energie electrică”, „193 tone utilaj chimic”, „76 milioane mc gaze brute”, „2 180 mc cherestea”, „194 mii mp furnire estetice”, „86 mii tone sare”, „39 mii tone calcar”, „19 mii tone var”, plus „tricotaje și confecții textile în valoare de peste 30 milioane lei”.
Telegramele sunt încheiate cu formule de supunere: „nu vom cunoaște sarcină de mai mare onoare decît înfăptuirea cu succes a prevederilor mărețului (...) program de muncă și acțiune revoluționară”.
Agricultură: laudă pentru tracțiunea animală, pe fondul lipsei de carburanți
Secțiunea agricolă este explicit centrată pe reducerea consumului de carburanți și „reducerea cheltuielilor materiale”, prin dezvoltarea transportului cu tracțiune animală.
Ziarul explică faptul că „reducerea cheltuielilor materiale, dar mai ales a consumului de carburanți necesar efectuării în perioadele optime a lucrărilor din agricultură impune, în continuare, dezvoltarea transportului cu tracțiune animală prin creșterea numărului de atelaje și animale de muncă”.
În județul Buzău, numărul atelajelor crescuse „cu 784”, ajungînd „la 6 850”, iar autorii evocă „herghelia de la Rușețu, care a omologat rasa cabaline Semigreul Românesc, cal de tracțiune cu un randament extraordinar”. Se subliniază că acest cal, „înhămat la căruță”, la 3 ani, „poate tracta la pas pe un drum de pămînt și distanța de 10 km o greutate de 2 000 kg”.
În contrapondere la utilajele motorizate, se afirmă că numeroase cooperative agricole folosesc un număr mare de atelaje și realizează transporturi „cu costuri efective de 1,78—2,42 lei pe tonă-km, față de 3,43—3,55 lei pe tonă-km în cazul mijloacelor auto”.
Textul indică direcții de acțiune pentru viitor: „creșterea numărului atelierelor proprii”, „crearea spațiilor de adăpostire și îngrijire pentru animalele de muncă”, „asigurarea unor rații furajere echilibrate”, precum și „asigurarea în fiecare cooperativă agricolă a cel puțin 50 de atelaje, ca să se efectueze minimum 50 la sută din volumul de transporturi din campania de vară și 25 la sută din cea de toamnă”.
Astfel, în plină criză economică, articolul prezintă întoarcerea la transportul cu cai și boi ca soluție modernă și eficientă de reducere a consumului de carburant.
Externe: salut către Zimbabwe, pe linie anti-imperialistă
La Externe, ziarul amintește de Congresul Frontului Patriotic, partidul de guvernămînt din Zimbabwe, unde „în numele Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu” a fost transmis „un călduros salut”.
Mesajul, prezentat de Iulian Ploștinaru, membru al CC al PCR, relevă „dorința Partidului Comunist Român de a dezvolta pe mai departe relațiile de colaborare și solidaritate dintre cele două partide și popoare”, „în spiritul acordurilor și înțelegerilor realizate cu prilejul multiplelor întîlniri dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Robert Gabriel Mugabe”.
Cultură: „un buchet de trandafiri” de la Loredana Groza
Într-o notă complet diferită, rubrica culturală prezintă noul disc al Loredanei Groza, pe muzica lui Adrian Enescu și versurile lui Lucian Avramescu, „Un buchet de trandafiri”, apreciat ca „un dar frumos al sărbătorilor de iarnă”.
Muzica este numită „soră mai tînără a muzicii sferelor”, textele sînt descrise drept „poeme de izvorît prima dragoste, dar și poeme de luminat ultima necuprinsă iubire”, iar vocea interpretei este caracterizată ca „glasul adolescenței în stare de expansiune, adolescență cotropitoare și fără opreliști”.
Piesele „Scrisoare simplă” și „Zăpada palmei tale” sunt calificate drept „două cîntece minunate”, iar comentariul se încheie cu adresarea către autori: „Vă vrem, Reveniți!”.
