Noua lege a fondurilor de investiții alternative votată de Parlament în aceste zile lărgește posbilitățile românilor de a realiza plasamente, prin intermediul profesioniștilor pieței de capital pe categorii diverse de active: acțiuni, obligațiuni, instrumente de piață monetară, imobiliare, terțe fonduri.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Care sunt cadrele determnate de lege în care fondurile pot opera
Pragurile la SIF-uri vor deveni istorie în anul 2020, după ce au rămas, preț de un sfert de veac, artefacte vii ale procesului de privatizare în masă de la jumătatea anilor 1990. Dacă actul normativ care le consfințește eliminarea a fost urmărit în parcursul legislativ exact prin această prismă a viitorului SIF-uri, este de notat că Legea fondurilor de investiții alternative stabilește mai mulți parametri de operare pentru mai multe tipuri de vehicule financiare unde să se adune avuția românilor.
Deși mulți dintre parametri de operare existau încă din Legea 297/2004, legiuitorul a încercat o adaptare a legislației fondurilor de investiții la noile cerințe ale pieței și la directivele europene în vigoare, într-o alcătuire a întregului cadru după care funcționează piața de capital românească împreună cu Legea emitenților și Legea administratorilor de fonduri.
Legea menționează că fondurile de investiții destinate investitorilor de retail pot fi deopotrivă diversificate și specializate, condiția pentru încadrare în legislație a ultimelor fiind ca 75% din active să fie reprezentate de plasamentele în clasele de active menționate în prospect ca fiind specializarea fondului. Fondurile specializate pot fi de acțiuni, de obligațiuni, specializate pe plasamente în terțe fonduri, de investiții imobiliare și axate pe plasamentele în titluri de stat.
Fondurile de investiții pentru retail trebuie să emită unități cu o valoare nominală de minimum 5 lei. În general, industria românească de profil a promovat unități cu valoare nominală mică pentru a fi atractive clienților și a permite depunerile lunare cu sume mici.
Dacă societățile vizează investiții elongate în timp, sunt și momente în care investitorii își vor lua banii înapoi. Comisia de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a modificat în lege termenul de „distribuție de numerar”, cu cel de „returnări de capital”, mai potrivit sub aspectul regimului proprietății, întrucât banii din fonduri sunt ai clienților. Un amendament al deputatului USR Claudiu Năsui în aceeași comisie a adăugat posibilitatea efectuării de către fonduri de răscumpărări de acțiuni proprii.
Fondurile de investiții alternative destinate investitorilor de retail nu se pot transforma în fonduri destinate investitorilor profesionali, așa cum aceștia sunt definiți în directivele europene, ca persoane cu nivel de sofisticare financiară mai ridicat și conștienți de riscurile asociate fiecărei categorii de investiții.
Ce categorii de active pot „vâna” fondurile de investiții alternative
Legea menționează expres clase de active pe care să investească administratorii fondurilor de investiții alternative: acțiuni, titluri de stat și alte categorii de obligațiuni, depozite bancare (în cazul depozitelor constituite la bănci străine condiția este ca instituția de credit să fie supusă unor reguli prudențiale echivalente acelora emise de Uniunea Europeană), valute, active imobiliare, certificate de emisii de gaze cu efect de seră, instrumente derivate având activ suport acțiuni, indici financiari, rate de dobânzi, metale prețioase, produse energetice și cursul de schimb, instrumente de piață monetară emise sau garantate de autorități din administrația centrală, locală și regională, de banca Centrală Europeană, Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții ori de alte entități care sunt obiect al supravegherii prudențiale sau aprobate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Limite și spațiu de acțiune
Legiuitorul stabilește anumite praguri procentuale sau chiar limitări în care pot opera administratorii fondurilor de investiți destinate retailului, majoritatea acestora având reguli prudențiale sau vizând elemente care țin de eliminarea unor conflicte de interese. De asemenea, parametrii impun bariere astfel încât entitățile de la această categorii să se află în congruență deplină cu intențiile de diversificare, de specializare, de maximizare a profiturilor sau de limitare a riscurilor așa cum acestea sunt expuse clienților.
Fondurile de investiții axate pe clienții individuali nu pot efectua vânzări în lipsă decât în scop de acoperire a riscurilor, respectiv hedging, menționează legea adoptată de Parlament la finalul lunii trecute și care ar urma să intre în vigoare după promulgarea Președintelui și publicarea în Monitorul Oficial. De asemenea, fondurile de investiții alternative nu pot investi în instrumente financiare emise de terțe fonduri pe care le administrează societatea de administrare ce are și managementul respectivului fond.
Plasamentele fondurilor nu pot depăși 40% din active într-un singur emitent sau fond sub supravegherea altui stat membru. Este reluarea unei prevederi vechi din legea 297/2004 a pieței de capital sub incidența căreia a intrat în multiple rânduri în a 2-a parte a acestui deceniu SIF Moldova (SIF2), care prin aprecierea acțiunilor Băncii Transilvania (TLV) pe care le avea în portofoliu a ajuns să depășească respectivul prag de 40% din active în expunerea pe acest emitent.
În cazul investițiilor în instrumente derivate, un fond nu trebuie să-și majoreze peste limita de 20% din active expunerea sa pe o singură contraparte. Aceeași limitare de 20% este introdusă și pentru plasamentele în instrumente nelistate sau cele în părți sociale emise de societăți cu răspunedere limitată (SRL).
Limitările nu sunt numai pentru instrumentele de risc, dar chiar și pentru deținerile de cash. Astfel, conturile curente și numerarul nu trebuie să depășească 20% din active, excepția fiind pentru atingerea unui reper de 50% din portofoliu în cazul unor vânzări de instrumente financiare, ajungerea la scadență a unor plasamente sau a sumelor care provin din emisiunea de titluri de participare, dar și în acest caz dispensa este de numai 90 de zile, pentru reîncadrarea în limita de 20%. De asemenea, depozitele constitute la aceeași bancă nu trebuie să depășească 30% din totalul depunerilor la instituțiile de credit.
Împrumuturile financiare sunt limitate la 20% din activ și acestea nu trebuie să depășească marturități de 12 luni. Limita poate fi suplimentată la 30% din active cu aprobarea ASF și există o excepție pentru 25% din active atunci când împrumutul este către un SRL cu profil imobiliar unde condiția este să dețină 95% din activ, dar și ca destinația să fie eliberarea de sarcină către terți a respectivelor active.
De asemenea, legea prevede că un fond de investiții alternativ „nu poate acorda împrumuturi de numerar, nu poate participa/subscrie la împrumuturi sindicalizate, nu poate garanta împrumuturi de numerar în favoarea unui terț și nu poate achiziționa direct sau indirect, parțial sau integral, portofolii de credite emise de alte entități financiare sau nefinanciare, cu excepția plasamentelor investiționale în instrumente financiare emise de instituții financiare recunoscute internațional, instituții de credit sau de instituții financiare nebancare autorizate de B.N.R. sau de alte bănci centrale dintr-un stat membru, sau din alte state terțe”
O limitare încă și mai drastică, de 10% din active, este pentru certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Depășirea limitelor atrage cu sine obligația de administratorilor de a se reîncadra în cadrul acestora în termen de 30 de zile. Legea prevede că activele nete și nivelurile valorii unitare a activului net trebuie să fie publicate periodic pe portalurile administratorilor pentru a fi cunoscute investitorilor.
Biciul cel mare al ASF
Parlamentul a pus în mâna supraveghetorului pieței ASF amenzi și sancțiuni pentru o serie de peste 20 de categorii de abateri de la lege care se constituie drept contravenții. este vorba despre avertismente și amenzi cuprinse în cuantumuri între 1.000 ș 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice, în vreme ce societățile de administrare sunt pasibile de avertismente sau chiar de amenzi cu valori cuprinse în echivalentul a 0,1% și 5% din cifra de afaceri a anului precedent sancțiunii. De asemenea, în funcție de gravitatea sancțiunii, Autoritatea poate dispune suspendarea sau retragerea autorizărilor de activare în piață.
