Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Lion Capital, Longshield Investment Group, Novere Capital, Premier Energy, SAI Muntenia Invest, Salt Bank.
România începe să aibă un ecosistem mai funcțional de capital pentru companii antreprenoriale, dar listările relevante nu apar imediat. Din zona fondurilor de private equity active acum, primele listări spectaculoase ar putea veni mai degrabă peste 5-6 ani.
„Nu aș conta în următorii doi ani pe vreo listare spectaculoasă din universul nostru. În 5-6 ani sunt convins că o să se întâmple”, a spus Ispir.
Booster Capital administrează un fond de aproape 100 de milioane de euro, cu angajamente de capital venite parțial din PNRR, parțial de la BERD și, în cea mai mare parte, de la investitori privați.
Ispir a explicat traseul prin care o companie antreprenorială poate ajunge de la o idee sau un business aflat la început la statutul de candidat pentru listare. Prima etapă este zona "seed", unde antreprenorul are o idee, eventual câțiva clienți, dar încă nu are profit. În această fază, finanțările sunt de ordinul sutelor de mii de euro, până la cel mult 1 milion de euro, iar scopul este validarea modelului de business. „Aia e zona de finanțare în care vorbim de sute de mii de euro, poate maxim un milion, pentru a valida că este un business care poate funcționa”, a spus Ispir.
După această etapă urmează prima fază de venture capital, în care apar finanțări de 1 milion, 2 milioane, 3 milioane sau 4 milioane de euro, asociate în general cu Seria A. Banii nu trebuie să vină neapărat de la fonduri, ci pot veni și de la business angels, familie și prieteni, dacă există capital disponibil, sau de la family offices românești, care au început să devină mai solide și mai active.
„Vorbim de această Serie A, să spunem, în principiu”, a spus Ispir.
În 5-6 ani, apare bifurcația. Unele companii aleg calea internațională
Dacă o firmă trece cu succes de această etapă, după patru, cinci sau șase ani, apare o bifurcație importantă. Unele companii aleg drumul internațional, cu finanțări de tip Seria B de circa 10 milioane de euro, apoi Seria C de 50-100 de milioane de euro și, eventual, listare pe o piață internațională.
Acesta este însă un traseu dificil, în care fondatorii, managementul și finanțatorii acceptă ca firma să funcționeze fără profit chiar și zece ani, pentru că obiectivul este cucerirea unei piețe globale.
„Practic, nu poți să cucerești lumea făcând și profituri substanțiale în același timp. Și atunci tot profitul plus banii strânși merg către a deveni jucător internațional, lider poate la nivel mondial într-o anumită nișă”, a spus Ispir.
Condiție: +20% pe an
Booster Capital nu intră pe acest traseu, ci pe ramura companiilor care nu urmăresc neapărat să devină lideri globali, dar pot deveni jucători naționali, regionali sau firme cu o componentă solidă de export.
În această zonă apar finanțările de tip early stage, de 4-6 milioane de euro, urmate de zona de mid-market private equity, unde activează Booster Capital. Aici, tranzacțiile sunt de ordinul a 10-20 de milioane de euro, în firme care au deja profituri operaționale de 2 milioane, 3 milioane sau 4 milioane de euro, dar care încă au potențial semnificativ de creștere.
„Noi suntem încă în segmentul de creștere susținută. Ne uităm la firme care pot crește cu 20% pe an”, a spus Ispir.
Creșterea poate veni organic, prin construcția de fabrici, exporturi, accelerarea vânzărilor sau dezvoltarea brandului. Poate veni și structural, prin achiziția competitorilor, realizată împreună cu fondatorii inițiali.
“Lucrăm cu fondatorii. Devenim și majoritari”
Fondurile de private equity pot intra și în situații în care o parte dintre fondatori vor să iasă din companie, iar ceilalți vor să continue dezvoltarea afacerii. În aceste cazuri, fondul poate deveni acționar majoritar, dar lucrează în continuare cu antreprenorii care rămân implicați.
„Nu suntem acționari pasivi. De foarte multe ori devenim acționari majoritari, dar lucrăm foarte mult cu fondatorii, în această fază în care firma se transformă de la a fi pur antreprenorială în a rămâne antreprenorială, dar puțin mai focusată și mai structurată”, a spus Ispir.
Profit de 20 de milioane de euro pentru listare
Din această zonă pot apărea primii candidați reali pentru listare. Din perspectiva unui fond de investiții, o companie ar trebui să plece de la un profit operațional minim de aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca listarea să poată oferi lichiditate suficientă, atât imediat, cât și ulterior.
„Un candidat pentru listare ar trebui să plece de undeva de la minim 20 de milioane de euro profit operațional, ca să poți să ai o lichiditate imediată și o lichiditate ulterioară”, a spus Ispir.
Exit pe bursă
El arată că, într-un interval de un an sau doi, prin vânzări secundare sau majorări de capital, o companie listată ar trebui să poată absorbi tranzacții relevante, de ordinul a 100 de milioane de euro. Fără această dimensiune, listarea devine mai complicată, chiar dacă este posibilă.
Pentru un fond de private equity, listarea este una dintre rutele de exit. După șase, șapte sau opt ani de dezvoltare a unei companii, fondul trebuie să poată ieși din investiție, fie prin vânzare directă către alte fonduri sau către investitori strategici, fie prin bursă. Pentru ca ieșirea prin bursă să funcționeze, este nevoie de lichiditate.
„Scopul pentru un fond de investiții în a lista firma este de a obține lichiditate treptată și, la un moment dat, ieșire. Așa funcționează private equity”, a spus Ispir.
Potrivit acestuia, perspectiva listărilor este promițătoare, pentru că ecosistemul local de finanțare începe să funcționeze mai bine. În ultimii trei ani, peste jumătate de miliard de euro au intrat în acest segment, cu ajutorul PNRR, dar nu numai.
