Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Lion Capital, Longshield Investment Group, Novere Capital, Premier Energy, SAI Muntenia Invest, Salt Bank.
Bursa de Valori București a devenit deja „relativ mică” pentru fondurile de pensii Pilon II, care au ajuns să dețină ponderi foarte mari din free-float-ul unor companii listate, iar presiunea va crește pe măsură ce activele acestora vor continua să avanseze, a spus Mihai Căruntu, Vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), la Profit Piața de Capital.forum.
Fondurile de pensii Pilon II au în prezent active de circa 42 de miliarde de euro, iar până spre 2030 ar putea ajunge la minimum 60 de miliarde de euro sau chiar la 100 de miliarde de euro, dacă nu apar șocuri majore pe piețele financiare, potrivit calculelor prezentate de Căruntu. La această dimensiune, capacitatea lor de a participa la listări locale se schimbă radical.
„Când fondurile de pensii vor ajunge la 60 de miliarde de euro active, ca să aibă o expunere pe emitent de doar 0,15% din activele lor și să investească 20% din compania respectivă într-un IPO, asta înseamnă că nu pot investi într-o companie de 450 de milioane de euro”, a spus Căruntu.
Mesajul este direct pentru antreprenorii români care iau în calcul listarea. Dimensiunea actuală a fondurilor de pensii încă permite participarea lor relevantă la IPO-uri locale importante, dar această fereastră se poate închide treptat.
„Acesta este mesajul pentru antreprenorii români importanți: trebuie să grăbească să facă listările cât mai repede”, a spus Căruntu.
În lipsa unor listări mari, fondurile de pensii nu vor avea suficient spațiu de investiții pe piața locală. Căruntu arată că acestea dețin deja ponderi ridicate din free-float-ul unor emitenți importanți, precum Romgaz, Hidroelectrica, MedLife sau One United Properties, ceea ce limitează capacitatea lor de a continua să acumuleze acțiuni locale.
Consecința este că banii colectați lunar de la salariații români vor fi plasați tot mai mult în afara României, nu din preferință, ci din necesitate investițională.
„Simplu, vor investi afară, vom face export de economisire internă și prin fondurile de pensii, că nu avem încotro. Pentru că vocația lor e de a servi interesul investitorilor”, a spus Căruntu.
Au intrat 300 de milioane de euro doar la începutul anului
Presiunea nu vine doar din Pilonul II. Piața locală primește tot mai mulți bani și prin fondurile mutuale de acțiuni și fondurile diversificate. Căruntu estimează că, în perioada ianuarie-aprilie, în Bursa de la București au intrat circa 300 de milioane de euro numai din fonduri mutuale de acțiuni și diversificate. În același interval, fondurile de pensii au avut la dispoziție pentru investiții în acțiuni circa 400-450 de milioane de euro.
Potrivit lui, este pentru prima dată când fondurile mutuale românești de acțiuni și diversificate devin o contraparte importantă, ca ordin de mărime, pentru fondurile de pensii Pilon II.
În scenariul ideal, locul pe care fondurile de pensii îl eliberează treptat în free-float-ul bursei ar trebui preluat de fonduri mutuale de acțiuni, de investitori individuali și de alte forme de capital local. Căruntu avertizează însă că fondurile mutuale și Pilonul III sunt încă mici, iar o parte din creșterea fondurilor mutuale vine prin produse pasive, de tip index, care nu pot avea același rol în IPO-uri ca fondurile active.
„M-aș bucura să nu fie fonduri pe index. Fonduri mutuale deschise pe index. Pentru că ele nu pot fi jucători în IPO-urile viitoare”, a spus Căruntu.
Astfel, problema pieței românești nu mai este doar lipsa de lichiditate sau numărul redus de companii listate, ci riscul ca principala sursă internă de capital pe termen lung să depășească dimensiunea economiei listate. Fără companii mari aduse la bursă, România va continua să acumuleze economisire prin Pilonul II, dar o parte tot mai mare din acești bani va finanța companii din alte piețe.
BVB nu mai e ieftină. Variante, Grecia și Ungaria
În același timp, creșterea pieței a redus atractivitatea relativă a acțiunilor românești. Căruntu spune că Bursa de la București este „departe de a fi ieftină”, după ce prețurile acțiunilor au crescut mai repede decât profiturile companiilor, iar randamentele titlurilor de stat au rămas atractive.
El a calculat prima de risc pentru principalele companii listate din România, Polonia, Ungaria, Grecia și Cehia, folosind raportul dintre profiturile companiilor și capitalizarea lor, din care a scăzut randamentul titlurilor de stat. Pentru România, rezultatul este aproape de zero, asemănător cu Polonia, în timp ce Grecia și Ungaria arată, în prezent, ca piețe mai ieftine.
„Asta nu înseamnă că bursa nu are potențial să crească, să ducă prima de risc semnificativ în teritoriul negativ. Dar asta înseamnă că sunt niște riscuri latente, acumulate, de care investitorii trebuie să țină seama”, a spus Căruntu.
