Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Lion Capital, Longshield Investment Group, Novere Capital, Premier Energy, SAI Muntenia Invest, Salt Bank.
Evenimentul poate fi urmărit în direct aici.
Piața de capital din România va avea o Contraparte Centrală (CCP) funcțională în al treilea trimestru al anului, a declarat prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Gabriel-Ioan Avrămescu, la a VI-a ediție a conferinței Profit Piața de Capital.forum.
″În momentul de față s-au făcut progrese semnificative. Poate părea de domeniul fantasticului că putem să dăm date certe, dat fiind că demersuri în acest sens se fac din 2017, dar eu vă pot spune un singur lucru, că în 2025 am declarat că autorizarea Contrapărții Centrale va reprezenta prioritatea mea și a ASF-ului pentru perioada următoare.
Iar cu sprijinul Băncii Naționale și al Administrației Prezidențiale, am reușit să punem la masă toți factorii interesați. Dosarul, în acest moment, este sub auspicii foarte bune și sperăm, cât mai curând, să ieșim cu un comunicat de presă în acest sens. Iar în septembrie-octombrie, această Contraparte Centrală să funcționeze″, a spus Avrămescu.
Oficialul ASF spune că felul în care s-a făcut reorganizareaa ASF a avut consecințe negative. „Ceea ce s-a întâmplat cu ASF în această perioadă nu doar că iese din tiparul european la care facem cu toții trimitere, mai mult... nu știu cum să numesc elegant această reorganizare. În luna decembrie am trecut printr-o reorganizare, în urma căreia mare parte dintre specialiștii noștri au plecat, pentru că după o diminuare de 60% în ultimii 2 ani a veniturilor... nu știu care dintre cei din sală ar rămâne într-o entitate care nu le apreciază eforturile și profesionalismul″, a punctat prim-vicele ASF.
El a adăugat că blocarea angajărilor decisă de Guvern împiedică ASF să recruteze oameni care să supravegheze piața cryptomonedelor, în conformitate cu legislația europeană în materie.
″Mai mult, ASF este sub spectrul Legii nr. 296/2023 și al tuturor ordonanțelor-trenuleț de la sfârșitul fiecărui an, prin care au fost interzise recrutările și înființările de posturi noi. Curând trebuie să începem supravegherea pieței de cryptomonede, dar Autoritatea nu are voie să înființeze posturi pentru oameni care să supravegheze crypto!
De la 1 iulie 2026, tot ce înseamnă crypto în România se va opri, cu consecințe semnificative în piață și pentru industria financiară din România. Astăzi, suntem singura țară din UE fără autoritate de supraveghere crypto desemnată″, a conchis Gabriel-Ioan Avrămescu.
Direcția de consolidare fiscală în care România a mers de la mijlocul anului trecut este una bună, dar investitorii care împrumută statul vor să vadă eliminarea incertitudinii politice, precum și confirmarea că un nou guvern va merge în aceeași direcție, a declarat Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului.
Execuția bugetară bună din prima parte a anului a permis Trezoreriei să nu accelereze împrumuturile de pe piața internă într-o perioadă cu dobânzi mai mari, determinate de criza politică internă, dar și de crize externe, cum este impactul războiului SUA-Iran asupra economiei globale.
"Cei care sunt expuși pe România, vor să cumpere România, au o poziționare, au strategii, care includ active financiare emise de emitenți în România, inclusiv suveranul. Toată lumea vrea să se elimine această incertitudine, să avem un guvern. Bineînțeles că e foarte important o dată să ai un guvern și, al doilea lucru, toată lumea se va uita la program, la plan iar aici toate lucrurile sunt în jurul acestui plan și asupra, practic, confirmării faptului că noul guvern merge în aceeași direcție. Direcția în care a mers România de la jumatea anului trecut până în prezent e una bună, e apreciată de toată lumea, e apreciată și de agenții de rating și de investitori", a spus Nanu.
Ajustarea fiscală este importantă și pentru accesul la fondurile europene, aspect care este, de asemenea, urmărit cu atenție de către investitori.
Reducerea inflației în perioada următoare, prin eliminarea efectului de bază al creșterii taxelor din vara anului trecut, ar trebui să ajute la o eventuală reducere a dobânzilor. La fel și o clarificare a incertitudinilor politice.
Agențiile de rating așteaptă, de asemenea, să vadă cum va evolua situația.
În ce privește estimarea pentru cheltuieli cu dobânzile, Nanu afirmă că aceasta este în grafic la acest moment, așa cum a fost estimat, la circa 61 miliarde lei.
În prima parte a acestui an, Ministerul Finanțelor a redus ritmul împrumuturilor, din cauza creșterii dobânzilor. Execuția bugetară foarte bună a permis, însă, o astfel de abordare.
"Nu am mai apăsat pe pedala de accelerație și am redus oferta. Am avut execuție foarte bună, care ne-a favorizat. În anii anteriori, dacă vă uitați, am făcut frontloading și în așteptarea odată că nu aveai nici confortul fiscal pe care îl ai acum cu execuția. Execuția era mult mai sus decât ce avem acum și, iarăși, n-am avut nici volatilitatea începutului de an. Adică am avut lunile martie și aprilie, fie din conflictul din Iran, fie emoția și incertitudinea și toate temerile, ne-au afectat și am redus oferta. Reducând oferta, automat n-am pus presiune pe curba de randamente și a fost un rău mai mic. Am putut să facem lucrul ăsta pentru că execuția a arătat bine. Dacă execuția era, să zic, peste 2, trebuia să ne împrumutăm mai mult", a spus Nanu.
Potrivit acestui, Finanțele sunt în grafic cu împrumuturile, având în vedere că rambursările mai mari la datoria publică sunt programate în a doua parte a anului.
Eventualele deficite în finanțare cauzate de PNRR, unde autoritățile dau prioritate componentei de grant în detrimentul celei de împrumut, ar putea fi acoperite inclusiv prin plasamente private, împrumuturi luate direct de la bănci și investitori, unde Trezoreria a atras deja suma prevăzută pentru întreg anul.
Începutul verii este una dintre ferestrele de oportunitate folosite în anii trecuți de către Ministerul Finanțelor pentru împrumuturi de pe piața externă, astfel încât să atragă sumele planificate în programul anual de împrumut. Criza politică din ultima perioadă pune, însă, sub semnul întrebării capacitatea Finanțelor de a ieși pe extern.
"Nu o să emitem până când nu avem claritate și nu avem confortul de a emite la niște spread-uri mai rezonabile sau niște spread-uri care reflectă, de fapt, o stare normală de lucruri. Asta înseamnă eliminarea incertiturilor politice, deci nu o să ieșim în piață până nu avem un guvern, până nu avem un plan, pentru că nu suntem nevoiți să o facem. Suntem bine, dar cererea (din partea investitorilor, n.r.) este în mod constant",
Finanțele au cerere pentru redeschidere de emisiuni de obligațiuni, dar nu doresc acest lucru, tocmai pentru a reduce din ofertă, care în anii trecuți a fost foarte ridicată.
"Dacă vă uitați la instrumentul ăsta pe care îl folosim, care nu pune o ofertă în piața euroobligațiunilor, noi facem plasamente private în format de împrumut, tip loan, care sunt executate în condiții de preț cel mult în curba de randamente, dar multe au fost sub curba de randamente. În acele instrumente avem cerere doar din partea băncilor, dar vorbim de bănci din toată lumea. Avem și băncile locale care ne cer anumite instrumente, dar avem bănci europene, bănci din Middle East, bănci din Asia, care vin cu diferite propuneri, diferite structuri. Avem în mod constant cerere de redeschidere de emisiuni și acolo noi rezistăm și nu am mai făcut redeschidere tocmai pentru a crea, să zic, o cerere mai mare și o tensiune pe preț în emisiunile de euroobligațiuni. De fapt, noi suntem emitentul suveran care, la ultimile trei eurobonduri, nu am dat nicio primă de risc investitorilor. Ba dimpotrivă a fost primă negativă prin politica asta pe care am folosit-o. Deci cam ăsta e răspunsul. Bineînțeles că avem și anunțurile de agenții de rating care sunt foarte importante și pentru noi sunt foarte importante anunțurile respective. 31 iulie Fitch, apoi 7 august este Moody's și ultima o să fie Standard&Poor's", arată Nanu.
Plasamentele private sunt instrumentul de rezervă pentru orice eventuale probleme în PNRR.
Finanțele au prins în programul de împrumut 3,5 miliarde de euro din componenta de împrumut a PNRR și 2,5 miliarde de euro din prograamul SAFE. În timp ce banii din SAFE au un nivel ridicat de certitudine, în PNRR, Guvernul a încercat în ultima perioadă să mute pe componenta de grant proiecte cu probabilitate mai bună de implementare, astfel încât să nu piardă fondurile respective, ceea ce înseamnă, însă, că pe componenta de împrumut, incertitudinea e mai ridicată.
"(Plasamentele private sunt, n.r.) un instrument de backup. Pentru noi, de exemplu, dacă o să avem mai puțin, o componentă din împurmutul PNR mai mică, ca să nu emitem mai mult, să nu ridicăm suma pe care o avem în vedere în emisiunile de euroobligațiuni, asta este unul din instrumentele în care putem clar să luăm mai mult decât am estimat. Noi am estimat 3,5 miliarde euro echivalent. Am luat jumate la extern, dar la intern am luat alte 2 miliarde de euro. Deci ne-am acoperit toată suma aia acum, până la sfârșitul lunii iunie. Deci noi în partea a doua anului avem, e adevărat, niște incertitudini cât o să tragem din PNRR. Că restul, prefinanțarea din SAFE, împrumuturile de la IFI-uri pe care le avem estimate, sunt cu grad foarte mari de certitudine. Iar la emisiunea de euroobligațiuni, acolo noi nu vrem să emitem mai mult. Nu că piața nu ar acomoda. Piața ar acomoda clar mai mult. Dar noi vrem să emitem din ce în ce mai puțin la emisiuni, pentru că problema noastră la curba de eurobonduri a fost o ofertă foarte mare", a spus Nanu.
În perioada următoare am putea vedea o creștere a profiturilor emitenților la Bursă, unul dintre lucrurile așteptate acționari, precum și o creștere a numărului de achiziții, crede Remus Vulpescu.
Companiile românești au dovedit deja că pot executa achiziții foarte rapid, cu integrări în șapte luni, spune Vulpescu, oferind exemplul Băncii Transilvania, care a cumpărat operațiunile OTP Bank și anul trecut a finalizat fuziunea.
Și companiile de stat ar putea fi mai active pe Bursă, o variantă de finanțare a necesarului mare de investiții fiind emisiunea de acțiuni, spune directorul Bursei.
„Aș spune că trebuie încurajate marile companii de stat listate să-și finanțeze planurile de investiții și prin emisiuni de acțiuni. Cred că avem condiții de piață foarte favorabile pentru ca emitenții să facă majorări de capital social atunci când caută finanțare pentru marile proiecte de investiții. Știm cu toții care sunt marile proiecte de investiții ale României, cel puțin în domeniul energiei și avem nevoie de investiții în domeniul energiei, avem nevoie să nu mai fim una dintre țările cu cele mai mari prețuri la energie din Europa, avem potențialul să fim o țară foarte competitivă pe energie”, adaugă Vulpescu.
„Nu mai suntem o piață subevaluată și nu suntem nici o piață supraevaluată. Începem să avem multipli de preț apropiați de țările comparabile din regiune”, spune Vulpescu.
El notează dinamica intrărilor de capitaluri dinspre investitorii instituționali locali, care au cote de alocare de peste 27% în acțiuni. „Putem anticipa o continuare a acumulării de capital la investitorii instituționali locali”.
România are încă un segment de doar 1,5% din populație activă individual pe Bursă, adică persoane care au făcut cel puțin o tranzacție la șase luni. Creșterea ponderii populației implicate presupune o creștere a educației financiare, dar vine și cu beneficiul stabilizării pieței în perioadele volatile.
BVB mai lucrează și la piața de creștere pentru companiile mici și mijlocii și intenționează să o lanseze în trimestrul al treilea din acest an.
Fondurile de pensii Pilon II au devenit atât de mari pentru dimensiunea actuală a BVB încât, în lipsa unor listări importante, o parte tot mai mare din economisirea internă a românilor va ajunge să fie investită în afara țării. Companiile românești care iau în calcul listarea ar trebui să grăbească procesul, pentru că, în câțiva ani, fondurile de pensii ar putea deveni prea mari pentru IPO-uri locale de dimensiuni medii, a declarat Mihai Căruntu, Vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.
Fondurile de pensii Pilon II au în prezent active de circa 42 de miliarde de euro, iar până spre 2030 ar putea ajunge la minimum 60 de miliarde de euro sau chiar la 100 de miliarde de euro, dacă nu apar șocuri majore pe piețele financiare, potrivit calculelor prezentate de Căruntu. La această dimensiune, capacitatea lor de a participa la listări locale se schimbă radical.
„Când fondurile de pensii vor ajunge la 60 de miliarde de euro active, ca să aibă o expunere pe emitent de doar 0,15% din activele lor și să investească 20% din compania respectivă într-un IPO, asta înseamnă că nu pot investi într-o companie de 450 de milioane de euro”, a spus Căruntu.
Mesajul este direct pentru antreprenorii români care iau în calcul listarea. Dimensiunea actuală a fondurilor de pensii încă permite participarea lor relevantă la IPO-uri locale importante, dar această fereastră se poate închide treptat.
„Acesta este mesajul pentru antreprenorii români importanți: trebuie să grăbească să facă listările cât mai repede”, a spus Căruntu.
În lipsa unor listări mari, fondurile de pensii nu vor avea suficient spațiu de investiții pe piața locală. Căruntu arată că acestea dețin deja ponderi ridicate din free-float-ul unor emitenți importanți, precum Romgaz, Hidroelectrica, MedLife sau One United Properties, ceea ce limitează capacitatea lor de a continua să acumuleze acțiuni locale.
Consecința este că banii colectați lunar de la salariații români vor fi plasați tot mai mult în afara României, nu din preferință, ci din necesitate investițională.
„Simplu, vor investi afară, vom face export de economisire internă și prin fondurile de pensii, că nu avem încotro. Pentru că vocația lor e de a servi interesul investitorilor”, a spus Căruntu.
Presiunea nu vine doar din Pilonul II. Piața locală primește tot mai mulți bani și prin fondurile mutuale de acțiuni și fondurile diversificate. Căruntu estimează că, în perioada ianuarie-aprilie, în Bursa de la București au intrat circa 300 de milioane de euro numai din fonduri mutuale de acțiuni și diversificate. În același interval, fondurile de pensii au avut la dispoziție pentru investiții în acțiuni circa 400-450 de milioane de euro.
Fondurile de pensii private s-ar putea îndrepta către cele de investiții fie prin crearea unui nou fond, fie prin acordarea de mandate discreționare, prin care acestea să le ofere soluții investiționale, a declarat Horia Gustă, Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
„E o realitate, n-o să ne ajungă banii de pensii la pilonul 1. Statul român o să vină să spună peste câțiva ani - am dat deductibilitate fiscală pe pilonul 3, inclusiv pe investițiile în bursă, nu vă mai așteptați ca pilonul 1 să vă ajungă, s-ar putea să fie doar o componentă socială”, a precizat Gustă.
Soluții sunt mai multe, în opinia acestuia. Prima ar fi aceea de a veni cu resurse, până se lămuresc fondurile de pensii neclaritățile legislative, către fondurile de investiții
„Ar putea fi creat un fond nou care să investească în toate IPO-urile, inclusiv în numele fondurilor de pensii care nu se mai uită la tichete foarte mici”, crede președintele AAF.
În prezent, sunt 800 de euro deductibili la pilonul 3, sumă ce ar trebui actualizată, însă statul a venit anul acesta cu 400 de euro - investiții în acțiuni, obligațiuni și ETF-uri, încă o portiță deductibilă fiscal pentru viitorul financiar, a explicat Gustă.
„O să vină momentul acordării de mandate discreționare de către fondurile de pensii către administratorii fondurilor de investiții, așa cum sunt în toată Europa, de la fondurile de pensii care vor deveni foarte mari, sau chiar au devenit deja, astfel încât parte din banii lor să vină către administratori specialiști care să le ofere soluții investiționale”, este de părere Horia Gustă.
Sistemul de pensii private este cel mai important investitor instituțional al României, cu active administrate de peste 230 de miliarde de lei, bani acumulați în ultimii 18 ani, care a reușit, prin deciziile luate de administratori, să aducă randamente pozitive participanților și să depășească semnificativ rata inflației, a declarat Cristian Pascu, președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și CEO BCR Pensii,
"Cred că este important să înțelegem cât de mare este sistemul de pensii private, pentru că acest sistem este cel mai important investitor instituțional al României. În acest an, în luna mai, sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) a împlinit 18 ani, iar sistemul de pensii facultative (Pilonul III) a împlinit 19 ani de funcționare.
Activele pe care am reușit să le acumulăm în timp sunt impresionante. Pe Pilonul II avem 228 miliarde de lei active nete, care au generat un câștig net pentru participanți de aproximativ 18 miliarde de euro echivalent, și avem un Pilon III în creștere. Doar la nivelul anului 2025 am reușit să aducem în Pilonul III aproximativ 20% din numărul total de participanți intrați în sistem în ultimii 19 ani.
Avem 8,5 miliarde de lei acumulați în fondurile de Pilon III și am ajuns și în Pilonul III la 1,06 milioane de participanți.
Sunt cifre care ne arată cât de important este sistemul de pensii private, cât de mult a crescut, care arată că acest sistem a dobândit tracțiune", a afirmat Pascu.
El a adăugat că fondurile de pensii sunt un investitor pe termen de lung, cu un orizonturi de timp de 30 - 40 de ani, care investesc pentru a aduce un venit suplimentar la pensie.
"Pilonul I are și o problemă de presiune și de a face față în viitor plăților către pensionari și atunci este important să ne uităm la Pilonul 2, la Pilonul 3 și chiar la Pilonul 4, care din acest an are niște facilități fiscale.
Avem 4,75% alocați din CAS, noi ne dorim ca acest procent să crească. România și-a asumat față de UE ca până în anul 2031 să ajungem la 6% din CAS.
Înțelegem contextual actual, dar creșterea va fi graduală", a arătat șeful APAPR.
Pascu s-a referit și la randamentul obținut de administratori pentru sumele plasate în diferite active.
"Banii alocați în Pilonul 2 au produs un randament pozitiv, respectiv de 8,6% anualizat în ultimii 18 ani, comparativ cu o inflație anualizată de 4,8% pentru aceeași perioadă.
Asta arată că administratorii își fac bine treaba, că investesc în folosul participanților", a menționat reprezentantul APAPR.
Fondurile de pensii au o expunere de 60-67% în titluri de stat și 26-27% în titluri listate la Bursa de Valori București.
"În total, 94-95% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în piața locală. Astfel, ajutăm statul român când investim în titluri de stat, dar și la dezvoltarea economică a României atunci când investim în titluri cotate la bursă, ajutăm companiile cotate să atragă resurse financiare pentru dezvoltare. Este important ca lucrurile să continue.
În fiecare lună, sistemul de pensii private are intrări de 2-2,1 miliarde de lei în fiecare lună.
Dacă păstrăm acest procent de 26-27% pentru titluri listate la bursă, vedem că ne ducem către niște cifre mari.
Fondurile de pensii sunt jucători de tip buy and hold și ni se spune că diminuăm free-float-ul bursei locale. Sunt două fațete aici. Pe de o parte, da, este adevărat că fondurile de pensii dețin 40 – 45% din free-float-ul bursei, dar pe de altă parte prezența fondurilor de pensii stabilizează piața bursieră atunci când pe alte piețe bursiere se manifestă volatilitate mare. În România nu este la fel de adâncă această volatilitate și asta se datorează și fondurilor de pensii", a explicat Pascu.
România începe să aibă un ecosistem mai funcțional de capital pentru companii antreprenoriale, dar listările relevante nu apar imediat. Din zona fondurilor de private equity active acum, primele listări spectaculoase ar putea veni mai degrabă peste 5-6 ani.
„Nu aș conta în următorii doi ani pe vreo listare spectaculoasă din universul nostru. În 5-6 ani sunt convins că o să se întâmple”, a spus Ispir.
Booster Capital administrează un fond de aproape 100 de milioane de euro, cu angajamente de capital venite parțial din PNRR, parțial de la BERD și, în cea mai mare parte, de la investitori privați.
Ispir a explicat traseul prin care o companie antreprenorială poate ajunge de la o idee sau un business aflat la început la statutul de candidat pentru listare. Prima etapă este zona "seed", unde antreprenorul are o idee, eventual câțiva clienți, dar încă nu are profit. În această fază, finanțările sunt de ordinul sutelor de mii de euro, până la cel mult 1 milion de euro, iar scopul este validarea modelului de business. „Aia e zona de finanțare în care vorbim de sute de mii de euro, poate maxim un milion, pentru a valida că este un business care poate funcționa”, a spus Ispir.
După această etapă urmează prima fază de venture capital, în care apar finanțări de 1 milion, 2 milioane, 3 milioane sau 4 milioane de euro, asociate în general cu Seria A. Banii nu trebuie să vină neapărat de la fonduri, ci pot veni și de la business angels, familie și prieteni, dacă există capital disponibil, sau de la family offices românești, care au început să devină mai solide și mai active.
„Vorbim de această Serie A, să spunem, în principiu”, a spus Ispir.
Dacă o firmă trece cu succes de această etapă, după patru, cinci sau șase ani, apare o bifurcație importantă. Unele companii aleg drumul internațional, cu finanțări de tip Seria B de circa 10 milioane de euro, apoi Seria C de 50-100 de milioane de euro și, eventual, listare pe o piață internațională.
Acesta este însă un traseu dificil, în care fondatorii, managementul și finanțatorii acceptă ca firma să funcționeze fără profit chiar și zece ani, pentru că obiectivul este cucerirea unei piețe globale.
„Practic, nu poți să cucerești lumea făcând și profituri substanțiale în același timp. Și atunci tot profitul plus banii strânși merg către a deveni jucător internațional, lider poate la nivel mondial într-o anumită nișă”, a spus Ispir.
Booster Capital nu intră pe acest traseu, ci pe ramura companiilor care nu urmăresc neapărat să devină lideri globali, dar pot deveni jucători naționali, regionali sau firme cu o componentă solidă de export.
În această zonă apar finanțările de tip early stage, de 4-6 milioane de euro, urmate de zona de mid-market private equity, unde activează Booster Capital. Aici, tranzacțiile sunt de ordinul a 10-20 de milioane de euro, în firme care au deja profituri operaționale de 2 milioane, 3 milioane sau 4 milioane de euro, dar care încă au potențial semnificativ de creștere.
„Noi suntem încă în segmentul de creștere susținută. Ne uităm la firme care pot crește cu 20% pe an”, a spus Ispir.
Creșterea poate veni organic, prin construcția de fabrici, exporturi, accelerarea vânzărilor sau dezvoltarea brandului. Poate veni și structural, prin achiziția competitorilor, realizată împreună cu fondatorii inițiali.
Fondurile de private equity pot intra și în situații în care o parte dintre fondatori vor să iasă din companie, iar ceilalți vor să continue dezvoltarea afacerii. În aceste cazuri, fondul poate deveni acționar majoritar, dar lucrează în continuare cu antreprenorii care rămân implicați.
„Nu suntem acționari pasivi. De foarte multe ori devenim acționari majoritari, dar lucrăm foarte mult cu fondatorii, în această fază în care firma se transformă de la a fi pur antreprenorială în a rămâne antreprenorială, dar puțin mai focusată și mai structurată”, a spus Ispir.
Din această zonă pot apărea primii candidați reali pentru listare. Din perspectiva unui fond de investiții, o companie ar trebui să plece de la un profit operațional minim de aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca listarea să poată oferi lichiditate suficientă, atât imediat, cât și ulterior.
„Un candidat pentru listare ar trebui să plece de undeva de la minim 20 de milioane de euro profit operațional, ca să poți să ai o lichiditate imediată și o lichiditate ulterioară”, a spus Ispir.
El arată că, într-un interval de un an sau doi, prin vânzări secundare sau majorări de capital, o companie listată ar trebui să poată absorbi tranzacții relevante, de ordinul a 100 de milioane de euro. Fără această dimensiune, listarea devine mai complicată, chiar dacă este posibilă.
„În ciuda recesiunii, sunt segmente de piață foarte dinamice. Sunt inclusiv segmente de piață foarte dinamice în sectoare foarte tradiționale”, a spus Ispir.
Pentru o firmă care caută bani de la un fond de private equity, primul filtru este dimensiunea tranzacției. Booster Capital se uită la companii unde poate face o tranzacție de 10-15 milioane de euro sau 20 de milioane de euro, dacă dimensiunea companiei permite. Firma trebuie să fie profitabilă și să aibă o nevoie clară pentru o astfel de tranzacție.
„Trebuie să putem să facem o tranzacție de 10-15 milioane sau 20 de milioane de euro, dacă se poate. Trebuie să fie profitabilă și trebuie să aibă o nevoie foarte clară pentru o tranzacție”, a spus Ispir.
Această nevoie poate veni din planuri de creștere ambițioase, din dorința de a cumpăra competitori, din extindere regională, din consolidarea unui sector fragmentat sau din situații în care o parte dintre acționari vrea să iasă, iar ceilalți vor să continue dezvoltarea companiei.
„Dacă sunt planuri de creștere ambițioase, asta este excepțional și trebuie să înțelegem cum putem să ajutăm. Și dacă nu înțelegem cum putem ajuta, suntem destul de onești cu oamenii și le spunem: nu cred că noi suntem partenerul potrivit pentru asta”, a spus Ispir.
Unul dintre sectoarele cu interes ridicat pentru investitori este cel al serviciilor medicale private, unde anumite nișe cresc rapid. În astfel de zone, contextul economic general contează mai puțin decât dinamica sectorului, potențialul de creștere și capacitatea companiei de a folosi capitalul primit.
Oportunitățile din piață fac și SeedBlink, platforma românească de investiții în companii private, să își extindă aria de interes dincolo de tehnologie, pe fondul cererii venite din partea investitorilor pentru diversificarea portofoliilor. Compania analizează oportunități în sectoare precum food, agricultură și afaceri tradiționale, după ce și-a construit până acum activitatea în jurul startup-urilor tech și al investițiilor de tip seed și pre-seed.
În cadrul conferinței Profit.ro Piața de Capital.Forum, Andrei Dudoiu, CEO și cofondator al SeedBlink, a afirmat că, deși platforma nu are o legătură directă cu Bursa de Valori București, se consideră parte a ecosistemului pieței de capital, însă într-o etapă timpurie a dezvoltării companiilor.
„Chiar dacă noi nu avem legătură directă cu BVB și bursa, suntem în piața de capital. Cumva în faza de bebeluș, copii care încearcă să crească și să devină actori dinamici în peisajul ăsta foarte bine structurat. Noi am început din zona de pre-seed. În schimb, noi de la început ne-am trasat misiunea să fim paneuropeni și avem o licență de equity crowdfunding”, a declarat Andrei Dudoiu, CEO și fondator al SeedBlink, în cadrul conferinței Profit.ro Piața de Capital.Forum.
Potrivit acestuia, compania a urmărit încă de la început extinderea la nivel european, ceea ce i-a oferit acces la dinamici diferite ale pieței și la comportamente investiționale din mai multe țări.
„Am fost a treia platformă autorizată la nivel paneuropean pe noul regulament și asta deja sunt patru ani de atunci. În felul acesta reușim să vedem dinamici în diferite zone și culturi diferite europene”, a spus Dudoiu.
CEO-ul SeedBlink a explicat că orientarea către tehnologie a venit în principal din preferințele investitorilor care s-au alăturat comunității platformei și care caută expunere la companii cu potențial ridicat de creștere.
„Suntem poziționați pe zona tech pentru că majoritatea investitorilor care s-au strâns în jurul SeedBlink își doresc aceste companii. Fiind în zona de seed și pre-seed, riscul este mai mare, este un activ care presupune multe obstacole. Ca să te faci mare treci prin foarte multe obstacole”, a afirmat acesta.
În același timp, el a subliniat că randamentele potențiale din investițiile în startup-uri sunt semnificativ mai mari comparativ cu activele mature din piețele financiare tradiționale.
„Pe de altă parte, multiplicatorii pot fi uneori neverosimili pentru piețele stabile și activele mature din piața de capital. Teoria venture capital spune că, dacă reușești să fii parte dintr-o companie care ajunge să genereze multipli de 7-10 ori, iar în zona de pre-seed putem vorbi și despre multipli mult mai mari, atunci câștigurile pot compensa pierderile pe care le poți înregistra ca investitor, pentru că riscurile sunt foarte mari”, a declarat Dudoiu.
Acesta a dat exemplul companiei românești UiPath, care a generat randamente excepționale pentru investitorii care au intrat în etapele foarte timpurii ale dezvoltării sale.
Potrivit lui Dudoiu, unul dintre obiectivele SeedBlink a fost democratizarea accesului la investițiile în startup-uri, prin posibilitatea de a investi sume mai mici decât cele specifice fondurilor de venture capital sau investitorilor de tip business angel.
„Noi practic am acordat acces la tipul ăsta de investiții cu tichete mici, fără neapărat să fii business angel sau venture capitalist sau investitor într-un fond de VC. Comunitatea din jurul nostru sunt investitori de tip retail, care au investiții și în bursă, și în bănci, și în real estate și care au vrut să își diversifice portofoliul”, a explicat CEO-ul SeedBlink.
Referindu-se la companiile finanțate recent prin platformă, Dudoiu a menționat Voxa, pentru care SeedBlink a participat atât în etapa de început, cât și într-o rundă ulterioară de finanțare.
„Un brand cunoscut și local este Voxa, platforma de audiobooks care a strâns bani pe SeedBlink. De fapt, este o rundă de tip Series A. Noi am făcut o rundă suplimentară, pentru că am finanțat Voxa și în pre-seed, în faza în care de-abia se lansa”, a spus el.
Un alt exemplu menționat este O3 Capital, companie care se diferențiază de profilul tradițional al proiectelor finanțate prin platformă.
„Acum avem o companie diferită de ce am avut până acum și parcă investitorii vor să își completeze portofoliul cu așa ceva – O3 Capital, un manager de fonduri la nivel european, care este listat pe o piață AeRO din Budapesta și urmează să facă tranziția către Bursa din Amsterdam”, a declarat Dudoiu.
În perspectiva următoarei etape de dezvoltare, SeedBlink începe să analizeze și oportunități din afara sectorului tehnologic, ca răspuns la solicitările investitorilor.
„Investitorii au început să ne ceară și companii din zona non-tech, tocmai pentru diversificarea portofoliilor. Acum ne uităm la zona food, agri, agri-tech. Unele dintre ele au legătură sau sunt tech-enabled, dar unele dintre ele sunt businessuri clasice, industrii clasice. Urmează să vedem cum se conturează și acest drum, este la cererea investitorilor”, a concluzionat Andrei Dudoiu.
fondator al SeedBlink, a declarat că una dintre principalele provocări pentru companiile care operează la nivel european rămâne lipsa unei armonizări complete a legislației între statele membre.
„Provocarea este destul de mare pentru că, chiar dacă au venit reglementări cu statutul acesta de Uniune Europeană, se lasă destul de mult loc pentru fine tuning la nivel local, de către fiecare autoritate”, a spus Andrei Dudoiu.
Potrivit acestuia, regulamentul european privind equity crowdfunding este aplicabil în toate statele membre, însă modul în care este implementat diferă de la o jurisdicție la alta, ceea ce generează dificultăți operaționale pentru companiile care activează transfrontalier.
„De exemplu, regulamentul de equity crowdfunding este valabil pentru toată lumea, dar modelul operațional nu s-a mers cu gândirea că sunt țări diferite și este un regulament nou. Noi, făcând pionierat, am reușit să escaladăm și genul acesta de întrebări chiar către ESMA și nu ne plictisim”, a spus Dudoiu.
CEO-ul SeedBlink consideră că birocrația europeană reprezintă în continuare un obstacol major pentru dezvoltarea mediului antreprenorial și a investițiilor.
„Birocrația la nivel european este un cult. Acum avem și surpriza plăcută că un grup de antreprenori destul de vizibili și vocali la nivel european au luat inițiativa. Probabil că unii dintre voi ați auzit de EU Inc., o reglementare care își propune ca orice firmă care vrea să intre pe acest statut să poată fi înregistrată în 24 de ore și să aibă același tratament fiscal la nivel european”, a afirmat acesta.
În opinia sa, proiectul este încă într-o fază incipientă, însă faptul că tema a intrat pe agenda instituțiilor europene reprezintă un semnal pozitiv.
Piața financiară din România se află într-un moment de inflexiune, de la un model bazat pe economisire și creditare, către o pondere tot mai ridicată a investițiilor. În timp ce la nivelul populației se înregistrează o nevoie mai ridicată pentru instrumente de investiții, pe măsură ce și avuția disponibilă crește, pentru companii, piața de capital reprezintă o soluție la ceea ce sectorul bancar de multe ori nu poate finanța, a declarat Ionuț Lianu, ofițer șef Management Active și Pasive, CEC Bank.
Băncile, chiar și CEC Bank, au atras fonduri de pe bursă, însă pentru companii, piața de capital poate acoperi chiar și tipuri de finanțare pe care băncile nu o asigură.
"Companiile au planuri din ce în ce mai mari pentru că, pe măsură ce se dezvoltă economia și crește valoarea adăugată a producției și a serviciilor din România, acest lucru nu se poate întâmpla decât cu investiții. Și vedem din ceea ce mai multe companii care încearcă să se integreze pe orizontală, pe verticală, au de făcut proiecte mari de investiții, proiecte care au orizont lung, câteodată chiar peste ceea ce pot susține, ca termen în general, băncile. Băncile sunt active, hai să zic, până în zona de 10 ani, dar sunt proiecte de investiții cu orizont mai lung de 10 ani și care nu se pot întâmpla fără finanțare. Deci, nevoile de capital ale companiilor se diversifică, crește importanța capitalurilor proprii, mai ales când vorbim de investiții din acestea pe termen lung, pe care, da, băncile le pot finanța, dar într-o structură cat de cât optimă de capital", declarat reprezentantul CEC Bank.
Pentru companii, bursa nu mai este doar o piață pentru listare sau vânzări ulterioare de acțiuni. Piața de capital dă acces la finanțare diversă, inclusiv în ce privește structurile de garanții și randamentele oferite. Piața de capital permite finanțare inclusiv la niveluri de risc pe care sitemul bancar nu îl poate accepta.
"De exemplu, Senior Unsecured, adică negarantat, deci obligațiuni care sunt pari-passul cu ceilalți creditori ai companiei, dar care nu au acces la un pool de garanții explicit. Ceea ce, în mod normal, este ceea ce o bancă ar cere, garanții. Deci, vedem o diversificare mare, vedem, practic, din ce în ce mai mult este și posibil și realizabil scenariu în care, în discuția cu compania respectivă, banca spune ok, am făcut tot ce am putut, am crescut până la acest prag. De la acest prag e nevoie de o infuzie de capital, ne place business-ul, dar pur și simplu este dincolo de ceea ce poate susține o bancă, pentru că, până la urmă, banca are obligații față de deponenți, deci nu poate merge la orice nivel de risc", explică Lianu.
Bursa devine un element cheie pentru dezvoltarea structurilor de capital necesare, până și a băncilor, să poată finanța, arată acesta.
Populația își schimbă atitudinea față de propriile economii. Caută să investească
"Vedem o diversificare și o nevoie diferită din partea investitorilor, în special în partea populației. Vedem, practic, generații care și-au schimbat modelul de economisire-investiții. Adică noi, fiind tradițional o bancă de economisire, în care decizia era să consumi sau să nu consumi, vedem această dinamică extraordinară în această componentă nouă, adică ceea ce nu consumi, nu vrei să ții deoparte într-un depozit, vrei să investești", a spus reprezentantul CEC Bank.
Nevoia populației pentru instrumente de investiții ține de bunăstare, de dezvoltarea economiei și de educație.
"Deci, pe măsură ce populația României devine mai bogată, sigur că își caută oportunități de investiții, nu vor doar să economisească. Și asta este, iarăși important, pentru că schimbă fundamental modul în care și băncile se adaptează și reacționează. Până la urmă, aceasta este evoluția pe care o vedem în toate piețele mature sau în curs de maturizare. Nu e ceva ce ar trebui să ne surprindă, e suficient să ne uităm ce se întâmplă în Statele Unite, în Europa și să ne adaptăm oferta în consecință. Bineînțeles, totul într-un mediu diferit, adică nu mai vorbim de procesele care existau înainte, cu 20 de ani. Totul a devenit aproape 100% online, adică totul se întâmplă mult mai fluent pentru clienții. Dar, în esență, vorbim de niște transformări profunde, atât pentru clienții persoane juridice, cât și pentru retail", potrivit acestuia.
Cosmina Plaveti, managing director investment banking la BCR, spune că e nevoie și de o reechilibrare a indicilor bursieri. Cererea e mai redusă de la investitorii instituționali dacă firmele listate nu intră în BET
Investitorii instituționali precum fondurile de pensii se uită dacă o companie în proces de listare la bursă va deveni eligibilă pentru a intra în cele 20 de companii care formează indicele BET înainte să ia o decizie de investiție, ceea ce limitează accesul firmelor la finanțarea instituțională, explică Cosmina Plaveti. Există de asemenea limitări și pentru firmele care caută finanțări prin obligațiuni – și aici accesul investitorilor instituționali este limitat de necesitatea unui rating de la agențiile internaționale.
Bursa de la București se bucură de un număr mare al investitorilor, de un volum mare de cash disponibil, de intrări mari în fiecare lună din partea investitorilor instituționali, de interesul investitorilor internaționali și ai celor retail, spune Cosmina Plaveti.
Companiile românești au început să vină în număr tot mai mare la Bursă, în condițiile în care au ajuns la o maturitate în piață și antreprenorii nu mai privesc cu suspiciune deschiderea spre transparență a unei firme listate. Bursa le validează planurile de dezvoltare și oferă o sursă de finanțare, explică Plaveti. Pe de altă parte, există și probleme structurale ale pieței.
„Pentru IPO-uri ne-a bucurat foarte mult ce s-a întâmplat pe piața de capital începând cu a doua jumătate anului trecut. Am avut IPO-uri semnificative în jurul valorii de 100 de milioane și mai mult de atât, dar de aici într-adevăr vine o problemă structurală derivată din componenta indicelui BET care este limitată la 20 de companii”, spune Plaveti.
Firmele au nevoie de aportul investitorilor instituționali pentru o listare de succes, aceștia asigurând cea mai mare parte a subscrierilor inițiale. Însă investiția fondurilor de pensii, spre exemplu, este limitată de dimensiunea companiei post-listare, de capacitatea acesteia de a intra în cele 20 de companii din indicele principal al pieței.
„Fondurile de pensii se uită pe eligibilitatea de a intra pe un interval de câteva luni după listare în BET și atunci ce se observă este într-adevăr nevoia de a creiona cumva indicii pe care avem și de a-i reformula în așa fel încât investitorii instituționali să se uite și în altă zonă în afară de BET”, explică Plaveti.
„Practic, orice companie care ar avea șanse să intre trebuie să scoată afară una dintre companiile existente și este problema și companiilor care sunt la limită și care teoretic nu sunt eligibile să intre în BET dar sunt suficient de mari cât să aibă nevoie de etichete semnificative și aici vorbim de 80-90 de milioane din partea fondurilor de pensii și, da, este nevoie de o reechilibrare a structurii indicilor bursieri în așa fel încât să devină și mai relevanți pentru principalii jucători instituționali”, adaugă directoarea de investment banking a BCR.
Este nevoie de o reparametrizare a indicilor existenți, în așa fel încât fondurile de pensii să se uite și în alte zone în afara indicelui BET când iau decizia de investiție.
„Da, și faptul că o companie nu este eligibilă de BET generează o cerere mai redusă din partea principalilor investitori instituționali”, afirmă Plaveti. „Cât timp vrem să avem o piață în creștere, trebuie să ne gândim cum o construim în așa fel, încât ea să poată să susțină și companii care nu sunt neapărat la 150 de milioane de euro”.
Și în piața de obligațiuni există limitări pentru accesul la finanțare, în cazul companiilor care nu sunt listate. Acestea au nevoie de ratingul investment grade de la una dintre cele trei mari agenții internaționale, ceea ce nu este un lucru la îndemână pentru companiile antreprenoriale – practic, doar firmele în care statul este acționar și liderii de industrie au acces la ratinguri, explică Plaveti.
Apariția legislației specifice fondurilor de investiții de tip REIT (Real Estate Investment Trust), aflată în parlament, ar crește apetitul investitorilor instituționali pentru companiile imobiliare listate la bursă și pot determina marii dezvoltatori să vină pe Bursa de Valori București, a spus Dan Petrișor, CEO-ul Novere Capital.
„Ne interesează foarte mult zona de legislație pentru REIT-uri, pentru că, din perspectiva noastră, deschide foarte mult apetitul pentru o companie care este preponderent o companie care investește în active cu venit recurent. Deci, cash flow-ul companiei este unul foarte predictibil și totodată ar deveni mult mai de interes pentru investitor instituțional în momentul în care există această legislație pentru REIT, care practic asigură această facilitate fiscală de a nu plăti impozit la nivel de companie.
Dar, evident, există pe partea cealaltă obligativitatea de a distribui dividende într-o proporție semnificativă. Când spun semnificativ, la nivel european este undeva între 80 și 90% din veniturile distribuibile trebuie distribuite ca și dividende pentru a menține acest statut de REIT. Din punctul nostru de vedere, această legislație va crește semnificativ domeniul de imobiliar listat, pentru că sunt foarte mulți jucători astăzi pe piață care nu sunt listați în România.
Majoritatea companiilor care dețin shopping mall-uri sau dețin clădiri de birouri mari în București sunt companii care sunt listate, dar nu sunt listate în România, cu toate că o parte bună din portofolul lor este aici local. Unul dintre motivele pentru că nu sunt listați în România este și absența acestei legislații de tip REIT“, a declarat Dan Petrișor.
Investitorii așteaptă noi reglementări pe piață care să faciliteze înființarea de fonduri de investiții, de tip REIT (Real Estate Investment Trust). Scopul este înlesnirea accesului la finanțare de pe piața de capital. Atât Redport, cât și Global Vision și-au exprimat interesul de a se lista la Bursa de Valori București în anii care urmează.
Real Estate Investment Trusts (REIT-urile) funcționale la nivel mondial au o valoare totală apropiată de 3.000 de miliarde de euro. Acest tip de fonduri de investiții sunt reglementate în majoritatea statelor din Europa și din lume și beneficiază de diverse facilități fiscale, se precizează în expunerea de motive prezentată de inițiatorii legii.
Scopul acestor societăți este de a facilita accesul persoanelor fizice și juridice la un portofoliu diversificat de proprietăți imobiliare. Aceste fonduri reunesc capitalul mai multor investitori pentru a achiziționa, dezvolta, deține și exploata active imobiliare generatoare de venituri, adică locuințe, birouri, spații comerciale, hale industriale sau hoteluri.
Novere Capital, fostul Meta Estate Trust, a anunțat că pregătește listarea pe piața principală a Bursei de Valori București.
„Noi suntem lăsați pe bursa Aero din 2022. Pentru noi, o tranziție pe bursa principală este un pas natural, pentru că ne dorim ca acest model să fie unul care se adresează și investitorilor instituționali. Deci, automat, pentru a avea acces la investitorii instituționali trebuie să facem acest pas. Pe lângă asta, ne dorim o lichiditate mai crescută a acțiunii și totodată ne dorim să creștem semnificativ compania.
Tranziția în sine este mai degrabă tehnică, adică, în primul rând, vom începe să raportăm IFRS și, evident, asta a necesitat un efort din partea noastr. Provocările pe care le-am întâlnit sunt de natură administrativă, pentru că instituțiile administrative care trebuie să-ți dea diferite avize nu comunică tot timpul între ele și e un pic provocator să aliniem toate termenele așa cum ele ar trebui să se întâmple“, a declarat Dan Petrișor, CEO-ul Novere Capital.Întrebat dacă Novere Capital este interesată de emiterea de obligațiuni, managerul companiei a transmis faptul că finanțările bancare sunt mult mai ieftine.
„Obligațiunile nu sunt neapărat un focus principal, pentru că gradul nostru de îndatorare astăzi este sub 10%, pentru o companie care investește în imobiliare este un grad de îndatorare care ne asigură un ecart destul de mare până la un nivel de îndatorare de, să zicem, 30-40%, și totodată vedem un interes din partea băncilor pentru susținere. Finanțarea bancară este astăzi cel puțin mai ieftină decât ce înțelegem că am putea să obținem prin obligațiuni“, a menționat Petrișor.
