Firmele au ajuns să întindă perioada de plată a facturilor de la 90 de zile la 360 de zile, pe măsură ce au înlocuit finanțare bancară cu creditul furnizor, din cauza creșterii dobânzilor. Riscurile sunt să se ajungă la insolvențe generalizate, avertizează directorul general adjunct al Băncii Transilvania, responsabil cu aria de legal, subsidiare și workout. Mai mult, noile măsuri fiscale ce vor intra în vigoare la începutul anului viitor riscă să deterioreze și mai mult situația întreprinderilor mici și mijlocii: „deja vedem cu micii antreprenori se uită să vadă dacă are sens din punct de vedere al profitabilității să își continue businessurile”.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
După un an 2022 care a arătat foarte bine din punct de vedere istoric pentru bilanțurile firmelor, situația începe să se deterioreze, atrage atenția Bogdan Pleșuvescu, în cadrul conferinței Profit Financial.forum.
El povestește ce a discutat cu șeful Băncii Transilvania, Omer Tetik, când s-a întors în România de la conducerea Victoriabank din Moldova, parte a grupului BT.
„Discuția cu Omer a fost că prea bine arată lucrurile în portofolii, din perspectiva economică, ca rată a creditelor neperformante. N-am vrea să trăim iarăși într-o bulă cum a fost în perioada 2007-2012. Haideți să ne pregătim din timp pentru ce va fi, dacă va fi ceva rău, să ne pregătim din timp acum și să ne așezăm fluxurile, astfel încât să preîntâmpinăm anumite probleme care ar putea să apară”, spune Pleșuvescu.
Rata creditelor neperformante a coborât la un nou minim istoric de 2,6% în septembrie, de la peste 20% în urmă cu 9 ani.
„E adevărat că lucrurile arată din perspectivă de raportare un nivel foarte redus de credite neperformante, o reziliență foarte mare a companiilor din portofoliu, și a clienților persoanelor fizice, la impactul care a fost în ultima perioadă legat de criza energetică, inflație, război și tot ce s-a mai întâmplat în jurul nostru”, arată Pleșuvescu.
Lichiditatea mare din piață, aflată și ea la un nivel record – 36,5 miliarde de lei medie zilnică în octombrie – a ajutat la această poză bună a companiilor, arată oficialul BT.
„Însă sunt câteva semnale la care noi ne uităm și care duc spre într-o zonă în unde trebuie să fim puțin mai ponderați”, atrage atenția.
„Vedem, din punct de vedere statistic, la nivelul actual, că numărul insolvențelor în România este într-o creștere. Dar nu companiile care sunt creditate intră în insolvență, ci mai mult companii care nu au avut acces la zona de creditare. Am putea să spunem că este o perioadă de curățenie, dar - este un mare dar aici – să vedem dacă nu au avut acces la anumite fonduri, la anumite ajutoare în această perioadă din post-pandemie”, spune el.
Partea mai gravă însă este aceea că firmele au reînceput să se finanțeze prin plata cu întârziere a facturilor – așa numitul credit furnizor -, ceea ce duce la arierate în lanț în economie.
„Și ce mai vedem, și este cu adevărat îngrijorător din perspectiva mea este că se mută creditul furnizor. Se mută creditul de la bănci spre credit furnizor. Au crescut dobânzile, accesul la credite bancare este din ce în ce mai dificil, și atunci se întâmplă că de unde avea 90 de zile credit furnizor, se duce spre 360 de zile. Iar lucrul acesta nu va mai putea continua foarte mult, trebuie să apară decontarea!
Nu te poți duce mai mult de 360 de zile cu credit furnizor și atunci momentul în care se va sparge această perioadă în care se dă credit pentru a nu se plăti unele facturi și se va începe cu măsuri de executare sau de solicitare a deschidere a procedurii de insolvență, lucrurile vor intra într-un circuit din care nu se va mai putea ieși așa ușor, pentru că va urma un număr foarte mare de proceduri de insolvență”, avertizează directorul adjunct al celei mai mari bănci din România.
De la 1 ianuarie urmează să intre în vigoare un impozit de 1% pe cifra de afaceri a firmelor cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Dar se modifică și impozitarea microîntreprinderilor, care vor datora 3% dacă realizează venituri de peste 60.000 de euro, respectiv sunt eliminate o serie de facilități din diferite sectoare. Urmează să crească și unele cote de TVA, precum și accizele.
Aceste modificări fiscale pun în și mai mare încurcătură societățile comerciale, atrage atenția bancherul.
„Noi spunem că atunci când arde focul e bine să nu adaugi gaz. Din păcate, s-a adăugat gaz, s-a adăugat gaz foarte mult! Iar, cel puțin în zona aceasta, de întreprinderi mici și mijlocii, măsurile fiscale care vor intra în vigoare la începutul anului viitor de va afecta destul de mult și deja vedem cu micii antreprenori se uită să vadă dacă are sens din punct de vedere al profitabilității să își continue businessurile.
Or, România are nevoie de această clasă de mijloc, de clasa antreprenorială, care să asigure creșterea economică în următoarea perioadă. Și e bine să-i sprijinim, e bine să-i ajutăm cu pachete pentru a trece de această perioadă și pentru a le crește reziliența”, spune Pleșuvescu.
„Mesajul este că ne uităm mai puțin optimiști pentru ceea ce va fi în 2024 și 2025”, adaugă oficialul Băncii Transilvania.
