VIDEO Bani există și pentru companiile în dificultate, dar investitorii cer mai multă predictibilitate. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR: Statul este implicat în unele dintre cele mai mari restructurări - Profit Financial.forum

Un cadru legislativ și judiciar predictibil, mecanisme care să încurajeze investițiile și o mai bună înțelegere a modului în care pot fi evaluate și finanțate companiile aflate în restructurare sunt esențiale pentru dezvoltarea pieței, spune Cîrlănaru.

Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, are ca parteneri principali Intesa Sanpaolo Bank și UniCredit Bank, fiind organizat și cu sprijinul 123Credit, Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Asociației Române a Băncilor (ARB), Asirom, Auchan, BRD, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, CEC Bank, CITR, Groupama, Infinity Capital Investments, Lion Capital, NN Asigurări România, NOVA Power&Gas, Novere Capital, PADROM, Raiffeisen Bank, Salt Bank, UNSAR, Uniqa, Visa, Kaufland

Nevoia de capital este cu atât mai importantă cu cât tot mai multe companii cu active semnificative ajung în dificultate, iar băncile nu pot susține în continuare finanțarea acestora. În plus, statul este deja implicat, ca acționar sau creditor, în unele dintre cele mai mari proiecte de restructurare din România.

În opinia lui Cîrlănaru, dezvoltarea unei piețe de capital specializate în astfel de situații ar putea crea oportunități atât pentru investitori, cât și pentru companiile care au nevoie de finanțare pentru a-și continua activitatea.

"Accesul la capital și folosirea capitalului în orice proces de restructurare sunt o chestiune care pare de evidență și, în același timp, e contraintuitivă. De ce să-i mai dau bani unuia care a pierdut bani? Cât valorează o companie care face pierdere? Acestea sunt întrebări care sună haios, dar care, în același timp, reprezintă parte din provocarea cu care ne confruntăm în aceste perioade", a declarat CEO-ul CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România.

Cîrlănaru atrage atenția că evoluția generală a insolvențelor poate ascunde probleme mai serioase în rândul companiilor cu active importante.

"Statisticile pot fi înșelătoare. La nivel general, creșterea insolvențelor este un procent relativ mic în România și, cumva, în media europeană. Dacă te uiți însă mai atent și elimini companiile fără active, fără activitate, concentrându-te pe segmentul de peste 4 milioane de euro active imobilizate, creșterea este de 141%. În același timp, vedem că acestea sunt companii care au nevoie de restructurare și care pot continua", a explicat reprezentantul CITR.

Un alt semnal este dublarea numărului de concordate preventive și de proceduri de reorganizare, concomitent cu înjumătățirea numărului de falimente, potrivit datelor invocate de Cîrlănaru. Aceste evoluții indică existența unor companii pentru care redresarea rămâne o opțiune, dar care au nevoie de resurse financiare pentru a o pune în practică.

"Orice restructurare, fie ea operațională, financiară sau compusă din cele două componente, va avea nevoie de bani mai devreme sau mai târziu", a subliniat acesta.

În mod tradițional, băncile au fost principalii finanțatori ai companiilor, inclusiv în cazul celor care ajung în dificultate. Această sursă de capital are însă limite, în condițiile în care politicile prudențiale și limitele privind expunerile neperformante reduc capacitatea instituțiilor de credit de a păstra în portofolii un număr mare de companii aflate în procese de redresare.

CITEȘTE ȘI VIDEO Un tronson de autostradă va fi deschis mai devreme. Imagini de la centrul care va supraveghea non-stop circulația pe Secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1)

"Avem nevoia și, de asemenea, un mediu care cere astfel de investiții, pentru că băncile, care au fost în mod clasic finanțatorul acestor companii, nu vor mai fi finanțator. (…) Ajungem la un punct la care, pe legislație, nu mai putem ține un număr prea mare de companii aflate în dificultate în zona de redresare pe care tot băncile să țină expunerea respectivă", a afirmat Cîrlănaru.

În acest context, se conturează o piață secundară pentru finanțarea companiilor aflate în dificultate, în care fondurile de investiții și alți finanțatori pot prelua o parte din riscuri și pot asigura capitalul necesar continuării activității. Astfel de tranzacții pot presupune instrumente financiare complexe și randamente ridicate, care reflectă riscurile asumate de investitori: "Un fond care vine, de exemplu, să refinanțeze un proiect imobiliar și se așteaptă la un randament de 15-20% - cam acesta este nivelul pe care vrea să îl vadă un investitor în special situations - trebuie să găsească o structură care să îi permită să obțină acel randament. Dacă vii și cu o finanțare bancară pe care o pui peste, cu costuri sub 10%, atunci poți să faci un leverage acolo. Sunt instrumente care există, nu reinventăm roata", a explicat CEO-ul CITR.

Cîrlănaru a amintit și de tranzacția de 138 de milioane de euro prin care colosul german Rheinmetall a cumpărat Șantierul Naval Mangalia, în cadrul unei proceduri de insolvență.

Unul dintre principalele obstacole în atragerea finanțărilor este percepția riscului. Investitorii trebuie să poată estima nu doar potențialul de câștig, ci și modul în care vor fi protejați în cazul unor probleme. De aceea, Cîrlănaru consideră că regulile aplicabile tranzacțiilor și felul în care acestea sunt interpretate de instanțe pot face diferența între o investiție atractivă și una pe care fondurile preferă să o evite.

"Avem nevoie de un sistem cât mai predictibil în ceea ce privește tranzacțiile care se fac, modul în care sistemul judiciar le guvernează și intervine atunci când este cazul și reglementarea din jurul lor. (…) Riscul trebuie diminuat. Avem nevoie de reglementare și practică care să dea confortul oricărui investitor care se duce în această arie că există niște lucruri predictibile", a spus el.

Deși România a introdus inclusiv reguli privind prioritatea finanțărilor acordate în procedurile de insolvență, aplicarea lor în practică trebuie consolidată, susține reprezentantul CITR. Investitorii au nevoie să vadă cum funcționează aceste mecanisme în mai multe cazuri concrete și să aibă încredere că interpretările judiciare nu vor schimba în mod imprevizibil rezultatul unei tranzacții.

Un alt element important este implicarea statului în procesele de restructurare, fie prin participațiile deținute în anumite companii, fie în calitate de creditor. Potrivit lui Cîrlănaru, unele dintre cele mai mari proiecte de restructurare din România au statul printre actorii implicați, ceea ce face ca procedurile de decizie și politicile instituțiilor publice să conteze pentru succesul finanțărilor.

CITEȘTE ȘI Ministrul Muncii cere schimbarea din funcție a șefului de la Inspecția Muncii, după ce DNA a deschis dosar penal pentru presupuse fapte de luare de mită

"Unele dintre cele mai mari proiecte actuale de restructurare din România au ca actor, într-o formă sau alta, statul. Fie că statul este acționar, fie că statul este creditor. Să nu uităm că există mult capital adus în piețele din România prin credite date în numele statului, care au o complexitate superioară prin modul în care procesul decizional are loc în astfel de situații", a explicat CEO-ul CITR.

În opinia sa, simplificarea și clarificarea regulilor aplicabile acestor situații, inclusiv a politicilor pe care băncile și autoritățile fiscale le pot urma, ar putea reduce incertitudinea pentru investitori. Miza este ca finanțatorii să poată evalua mai ușor riscurile și să aibă suficientă încredere în cadrul local pentru a aloca bani companiilor care au nevoie de restructurare.

CEO-ul CITR vede interes pentru România în special din Polonia, din partea fondurilor specializate, dar și din regiunea baltică și sudul Europei. Fondurile străine pot aduce capital și experiență, însă au nevoie de parteneri care cunosc piața locală și de un cadru juridic în care să poată opera cu suficientă predictibilitate: "Pentru asta nu ajunge să vină numai fonduri, să pună mâna pe ceva. N-au cum să aibă înțelegerea locală și atunci ar avea nevoie de înțelegerea locală. N-au cum să aibă încredere în sistemul judiciar din România, pentru că pur și simplu nu sunt obișnuite cu așa ceva. Sunt spețe foarte complexe", a afirmat Cîrlănaru.

În final, atragerea capitalului depinde și de felul în care sunt evaluate companiile aflate în dificultate. Dacă finanțarea bancară tradițională se raportează în mare măsură la garanții și la capacitatea de rambursare, investitorii care intră într-o companie ce pierde bani trebuie să analizeze potențialul de redresare, perspectivele de creștere și valoarea pe care o poate crea restructurarea.

CITR este, din 2008, liderul pieței de insolvență și restructurare din România. Are 24 de ani de experiență, 1.100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului și distribuie creditorilor, în fiecare an, peste 100 de milioane de euro.