Liderii industriei semiconductorilor și-au reevaluat recent estimările și preconizează o revenire la normal abia din 2024. Anunțul este un semnal de alarmă critic pentru economia mondială, în condițiile în care un studiu Goldman Sachs de anul trecut arată că nu mai puțin de 170 de sectoare de activitate sunt afectate. Prelungirea crizei va duce la creșterea acestui număr și va genera situații complicate în domeniile de activitate care depind critic de livrările de semiconductori.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Deja livrările de autoturisme, echipamente IT, carduri bancare, electrocasnice sunt afectate, atât la nivel global cât și în România, întârzierile ajungând la nivel de luni. Criza semiconductorilor va genera o scădere cu 5.7 milioane de unități a producției de vehicule ușoare în 2022, conform analiștilor de la S&P Global Platts Analytics. Domeniul financiar va fi, de asemenea afectat, Smart Payment Association (SPA) afirmând repetitiv ca producătorii de carduri au tot mai multe dificultăți în producerea chipurilor necesare producerii instrumentelor de plată. Dacă în Statele Unite sunt emise anual cca 1,5 miliarde de carduri bancare, Federal Reserve Bank avertiza încă de anul trecut asupra unui posibil deficit de aproximativ 250 de milioane de carduri în 2022.
O criză greu de anticipat
Criza semiconductorilor a fost generată de un cumul de factori pe care nici cei pesimiști analiști de piață nu i-au luat în calcul. Bulgărele care a declanșat avalanșa a fost pandemia de COVID-19. Adoptarea extinsă la nivel global a lucrului la distanță a generat o creștere exponențială a cererii de PC-uri (creștere de peste 50%), dispozitive mobile, servere și echipamente de rețea (+30% pe piața procesoarelor de servere). Concomitent însă, măsurile de lockdown au afectat producția globală de microchip-uri și au început să apară primele întârzieri în lanțurile de aprovizionare.
Au survenit apoi restricțiile comerciale impuse Chinei de către SUA, care au obligat companiile americane – și nu numai – să se reorienteze rapid către alți producători, precum Taiwan Semiconductor Manufacturing Company Limited (TSMC) și Samsung.
Situația s-a complicat și mai mult la începutul lui 2021, când furtunile de zăpadă din Texas au întrerupt activitatea fabricilor deținute de Samsung și NXP Semiconductors. La finalul anului trecut, au avut loc incendiile care au afectat două fabrici japoneze de semiconductoare, una din ele fiind deținută de Renesas Electronics Corp, care realizează 30% din producția globală de microcontrollere utilizate în industria auto.
Factorii care au agravat situația
În ianuarie anul acesta, un alt incendiu a avut loc la o fabrică din Berlin care realizează echipamente EUV de fotolitografie cu laser, utilizate în producția de chipuri.
A urmat apoi declanșarea conflictului ruso-ucrainean. Ucraina este principalul producător mondial de neon, cu o cotă de piață de aproximativ 50%, iar gazul nobil este utilizat de laserele folosite în echipamentele EUV. La rândul său, Rusia livrează circa 35% din producția mondială de paladium, metal rar folosit și el în producția de chip-uri.
Peste toate acestea s-a suprapus lockdown-ul generalizat din China, care este responsabilă, alături de Coreea de Sud de aproximativ 75% din producția globală de semiconductori.
Vor întârzia livrările mai mult de un an?
În vara anului trecut, o analiză Deloitte arăta că întârzierile în livrările globale de semiconductori ajunseseră la aproximativ 36 de săptămâni. Previziunile erau însă că, la finalul lui 2022, decalajul avea să scadă la 10-20 de săptămâni, urmând ca situația să revină la normal anul viitor.
Dar lucrurile nu s-au întâmplat conform așteptărilor. La finalul anului trecut, timpul mediu de așteptare era de 40 de săptămâni, iar pentru microcontrollere și chipset-uri era de peste 52 de săptămâni. Speranțele de revenire au dispărut cu totul la începutul lunii mai, când CEO-ul Intel, Pat Gelsinger, a anunțat că noul termen prevăzut pentru finalul crizei este 2024. Iar atunci când cel mai mare producător american de microcipuri și numărul doi mondial – Intel a pierdut poziția de lider în fata Samsung – face un asemenea anunț, lucrurile nu merg într-o direcție bună.
Efecte în lanț la nivelul tot mai multor industrii
Primul sector industrial afectat vizibil de criză semiconductorilor a fost, în mod neașteptat, industria auto. În prima jumătate a lui 2020, măsurile de lockdown au afectat activitatea fabricilor auto, iar cererea de noi vehicule a înregistrat o scădere semnificativă. Revenirea survenită pe finalul anului, i-a prins însă nepregătiți pe numeroși producători, care, pentru a își diminua pierderile, reduseseră comenzile de chip-uri. În medie, o mașină „normală“ integrează circa 1.000 de semiconductori, care controlează de la motor, la airbag-uri, în timp ce un automobil modern – peste 3.000 de chip-uri.
La rândul său, ca să compenseze, industria de semiconductori și-a focalizat atenția pe acoperirea creșterilor survenite pe zona de „Consumer electronics“ și echipamente IT&C. Așa că, atunci când producătorii auto și-au relansat comenzile au avut de așteptat. Iar timpul de așteptare a crescut tot mai mult în 2021 și efectele au început să devină vizibile: uzina de Vehicule a Dacia Mioveni și-a întrerupt activitatea de mai multe ori anul trecut, Skoda, parte a grupului Volkswagen, a rămas pe bandă cu peste 10.000 de automobile etc.
Per total, în 2021 vânzările industriei auto au scăzut cu16%, prețul unei mașini noi a crescut în medie cu 15%, iar 11 milioane de autoturisme nu au putut fi construite ca urmare a crizei semiconductorilor.
Nu este însă singurul domeniu de activitate afectat. Efectele crizei se văd de la producția de sisteme LED și soluții energie regenerabilă, până la cea de electronice de larg consum. De exemplu, conform raportului Supplyframe Commodity IQ, în trimestrul al treilea din 2021, aproximativ 77% din produsele din gama „Consumer electronics“ înregistrau întârzieri care ajungeau să depășească și 52 de săptămâni.
Impactul crizei asupra industriei cardurilor
Există însă domenii de activitate în care criza semiconductorilor generează efecte critice. Cum este, de exemplu, industria echipamentelor medicale, care „consumă“ 1% din producția globală de semiconductori, timpii de așteptare depășind deja un an.
Un alt domeniu afectat drastic de sincopele lanțurilor de aprovizionare este industria cardurilor. Anual peste 3 miliarde de chip-uri sunt utilizate pentru emiterea, reînnoirea și înlocuirea cardurilor de plată. Conform unui studiu ABI Research din vara anului trecut, peste un miliard de carduri de plată erau în risc să nu poată fi emise din cauza lipsei chip-urilor necesare – 347 de millioane în 2021, și alte 740 de milioane anul acesta.
Reprezentanții Federal Reserve Bank a Statelor Unite au lansat un avertisment anul acesta, care arată că între 10% și 25% din cardurile de plată aflată în circulație ar putea fi afectate, ceea ce ar însemna aproximativ 250 de milioane de cârduri.
La rândul său, Payments Leadership Council, care reunește mai mulți jucători importanți din industria cardurilor, arata că utilizarea de către administrația SUA a cardurilor de debit pentru plata măsurilor de protecție socială și a diverselor programe de ajutor riscă să fie perturbată de prelungirea crizei semiconductorilor. Este de așteptat că inclusiv Europa și implicit România să fie afectate.
Care sunt perspectivele?
Măsurile de răspuns la criza semiconductorilor nu au întârziat să apară.
UE a înțeles rapid că economiile țărilor membre sunt printre cele mai afectate de lipsa componentelor din clasa micro și nanoelectronică. La jumătatea anului trecut, un raport al CE arăta că în medie 23% dintre companiile europene de producție se declarau afectate de criza semiconductorilor, însă, pe anumite verticale și țări procentele oscilau între 60% și 70%.
Astfel, la începutul acestui an, Comisia Europeană și-a asumat prin „European Chips Act“ o investiție de peste 43 de miliarde de euro, care să permită Uniunii să ajungă de la 10%, cât realizează în prezent, la 20% din producția mondială de chip-uri.
O inițiativă similară a aprobat și Senatul SUA, prin „CHIPS for America Act“, care a alocat fonduri de 52 de miliarde USD pentru că Statele Unite să își recapete poziția de lider în clasamentul producătorilor de semiconductori. Cota de piață deținută de producătorii americani în 1990, de 37%, s-a diminuat de peste trei ori, ajungând în prezent la 12%.
Japonia și-a anunțat și ea intenția de a sprijini intenția TMSC de a învesti 7 miliarde de dolari pentru a construi o nouă fabrică, în parteneriat cu Sony Group.
Și Intel are în plan construcția de două noi fabrici – una în Ohio, Statele Unite, cu o investiție de 20 de miliarde USD, și a două în Germania, cu 10 miliarde de euro.
Coreea de Sud pare decisă să își consolideze poziția de lider și a supralicitat masiv, anunțând că va învești 450 de miliarde USD în producția de chip-uri.
Sunt măsuri care, prin amploarea lor, sunt capabile să stopeze criza semiconductorilor, însă până la intrarea noilor capacități în producție vor fi necesare minim 18 luni, dacă nu 24. Prin urmare, este foarte posibil că efectele să fie resimțite chiar și după 2024. Mai ales că obiectivele asumate prin „European Chips Act“, de exemplu, au ca orizont anul 2030.
