Crowdsourcing, big data, data centere - soluțiile din spatele unei inițiative sociale globale

Crowdsourcing, big data, data centere - soluțiile din spatele unei inițiative sociale globale
Parteneri Profit.ro
Parteneri Profit.ro
scris 26 mai 2016

Crowdsourcing - Crowdsourcing este un tip de activitate participativă online în care un individ, o instituție, o organizație non-profit, sau companie propune unui grup de persoane eterogen, de dimensiuni diverse și având competențe diferite, prin intermediul unui apel deschis și flexibil, angajarea voluntară în realizarea unei sarcini. Realizarea sarcinii, de complexitate și modularitate variabilă, în care trebuie să participe și să contribuie grupul atrage beneficii mutuale. Participantului îi este satifăcută nevoia de bani sau recunoaștere socială, respect de sine, sau dezvoltarea competențelor individuale, în timp ce beneficiarul va obține și utiliza în avantajul său ceea ce participanții au adus în afacere sub forme diferite în funcție de tipul activității întreprinse. - Estellés and González (2012)

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

Big Data - Datele păstrate și prelucrate în cantități imense, datorită unor medii de stocare mai ieftine, unor metode de procesare mai rapide și unor algoritmi mai performanți – Wikipedia; A revolution that will transform how we live”, Viktor Mayer-Schönberger și Kenneth Cukier.

Data center - un depozit centralizat, fizic sau virtual, pentru stocarea, gestionarea și diseminarea datelor și a informațiilor organizate în jurul unui anumit organism de cunoștințe sau referitoare la o anumită activitate - Whatls.com

Inițiativă socială – proiect care are în vedere beneficii directe pentru un grup definit.

Avem patru noțiuni, dintre care doar una se regăsește în vocabularul limbii române și care, totodată, se rupe fundamental de registrul tehnic care le include pe celelalte.

Plecând de la așteptarea legitimă că aceste noțiuni vor promova noile tendințe tehnologice și sociale globale, o să aducem în prim plan modul în care cele două direcții se întrepătrund, demonstrând că beneficiul comun, obținut de ambele segmente, reprezintă plusvaloare pentru întreaga societate.

Să le luăm pe rând

La origine, termenul crowdsouricing provine din alăturarea crowd + outsourcing și a fost folosit pentru prima dată în anul 2006 de către jurnalistul Jeff Howe The Rise of Crowdsourcing, în publicația Wired.

Conform Wikipedia, crowdsourcing-ul se bazează pe conceptul de „wisdom of crowds” dezvoltat de James Suowiecki în cartea cu același nume. În cel mai simplu mod, acest concept se explică prin „dacă două capete sunt mai bune decât unul, o sută de capete vor obține rezultate excelente.”

Și dacă tot am amintit de Wikipedia, este bine să știm că această platformă este exemplul cel mai elocvent de crowdsourcing unde se vede dorința utilizatorilor de internet de a crea conținut de calitate și nu numai de a consuma conținut. Un alt exemplu este aplicația mobilă Waze, unul dintre cele mai de succes start-up-uri de crowdsourcing. Aplicația permite utilizatorilor să raporteze blocajele din trafic și în mod automat oferă instrucțiuni pentru cel mai bun traseu.

Deși la început de drum, conceptul a prins în rândul consumatorilor și al business-urilor, devenind o formă de crowd business foarte populară în ultimii ani, la nivel internațional dezvoltându-se diverse platforme care se bazează pe crowdsourcing - Crowdspring, 99designs, DesignCrowd. În România, nu putem discuta încă de platforme de crowdsourcing, deși controversata platformă viespar.ro s-a poziționat ca atare.

Pe de altă parte, companiile internaționale au înțeles importanța și beneficiile crowdsourcing-ului și au introdus conceptul în strategia lor de marketing și de comunicare. Companii precum Netflix, Amazon, DuPont, Lego, McDonalds, Samsung sau Starbucks au dezvoltat proiecte și campanii de crowdsourcing, de mare succes.

De exemplu, Netflix a folosit crowdsourcing-ul pentru a dezvolta unul dintre cele mai mari proiecte de crowdsourcing, The Netflix Prize (Premiul Netflix). Campania s-a tradus printr-o competiție deschisă pentru cel mai bun algoritm de filtrare care să ofere utilizatorilor evaluări de filme, bazate pe evaluările anterioare, fără alte informații despre utilizatori sau filme, adică fără ca utilizatorii sau filmele să fie identificate, cu excepția numerelor alocate pentru concurs. Premiul de 1 milion de dolari a fost câștigat de un grup de profesioniști care au reușit să creeze un algoritm mai bun decât cel al Netflix.

Deoarece crowdsourcing-ul s-a dezvoltat atât de mult, de la proiecte de o amploare mai mică ca nivel de resurse și sume de bani atrase, la campanii complexe, dezvoltate de multinaționale cu notorietate, volumul datelor și informațiilor a crescut considerabil. Totodată, a crescut și viteza de procesare a informațiilor, făcând astfel posibilă analiza datelor - Big Data.  

Datele selectate și analizate oferă informații relevante profesioniștilor în crowdsourcing și pot ajuta business-urile, ONG-urile, chiar și proiectele independente să aibă succesul scontat. 

Aceste date trebuie stocate în data centere și servere de ultimă generație, care asigură integritatea și confidențialitatea datelor colectate.

La nivel global, Deutsche Telekom este singura companie de telecomunicații care a folosit toate elementele - crowdsourcing, big data, data centere – ca să sprijine dezvoltarea unei aplicații mobile unice pe piața telecomunicațiilor globale.

La începutul lunii mai, compania a anunțat lansarea aplicației mobile Sea Hero Quest – un joc dezvoltat pentru a colecta date relevante care să ajute la cercetarea științifică pentru demență. Astfel, jocul pune la dispoziție utilizatorilor o serie de trasee navigabile, aceștia având posibilitatea de a strânge “amintiri” și de a colecta stele de mare pe care le pot folosi pentru a-și personaliza barca. Jucându-se, utilizatorii contribuie la cercetările științifice pentru diagnosticarea timpurie a demenței, două minute jucate fiind echivalentul a cinci ore de cercetare în laborator.

Deutche Telekom a finanțat acest proiect susținând faptul că viața trebuie împărtășită și că tehnologia inovatoare, serviciile și ideile noi pot schimba în bine viața tuturor. Este responsabilitatea noastră să depunem eforturi permanente în identificarea unor metode noi de valorificare a puterii rețelei și a serviciilor noastre pentru binele oamenilor”, au declarat reprezentanții companiei la momentul lansării.

Pe măsură ce jucătorii trec la nivelul următor, sunt colectate informații despre modul în care s-au orientat, fără a întrerupe jocul în vreun fel. La finalul fiecărei sesiuni, aceste date sunt anonimizate și trimise într-o bază de date științifice. Datele colectate nu sunt însă asociate unui anume jucător, ci se adaugă la masa de informații crowdsourced. În timpul jocului, pe măsură ce se navighează, Deutsche Telekom monitorizează progresul, însă compania nu stochează detalii care pot identifica jucătorul. Chiar dacă se decide partajarea detaliilor personale (vârstă/sex/țară), acestea vor fi complet anonimizate. La momentul la care vorbim, în doar două săptămâni de la lansare, jocul fusese deja descărcat de peste 1 milion de ori, generându-se echivalentul a peste 1.500 de ani de colectare în condiții de laborator. Apreciat cu o medie de 5 stele în cele peste 45.000 de review-uri din App Store și Google Play, reacția jucătorilor a fost una pozitivă în mod covârșitor. Big Data, cu adevărat!

Sea Hero Quest folosește tehnologia mobilă și crowdsourcing-ul pentru a colecta informații și date în timp real, de la consumatori. Având în vedere importanța și sensibilitatea datelor colectate, se pune problema securizării lor. În secolul vitezei, ne punem cu greu la adăpost de hackerii mai mult sau mai puțin binevoitori – accentul se pune mai mult pe dezvoltare și parcă mai puțin pe securizare. Așadar, cum faci ca informațiile pe care le strângi cu un astfel de scop nobil să fie cu adevărat în siguranță?

Toate datele colectate prin intermediul Sea Hero Quest sunt stocate pe un server T-Systems securizat. Aplicația este gestionată prin intermediul soluției Docker scalabilă a T-Systems numită AppAgile -  operată din centrul de date al T-Systems din Munchen. Se asigură astfel integritatea și confidențialitatea datelor conform legislației germane privind securitatea datelor, una dintre cele mai stricte din Europa.

Exemplul inițiativei susținute de Deutsche Telekom ne reamintește că este responsabilitatea noastră să ne folosim de toate instrumentele de care dispunem ca să schimbăm în bine viața tuturor. În acest context, putem schimba viața în bine, jucând. Fă bine și joacă-te! 

Crowdsourcing, big data, data centere - soluțiile din spatele unei inițiative sociale globale

viewscnt
Afla mai multe despre
crowdsourcing
big data
data center