Oproblemă de fizică studiată de cercetători timp de aproape 60 de ani a primit un ajutor neașteptat din partea inteligenței artificiale. Gemini 4 Argon, unul dintre cele mai avansate modele AI dezvoltate de Google, a contribuit la descoperirea unor noi soluții matematice care ar putea ajuta la construirea reactoarelor de fuziune nucleară.
Inteligența artificială a lucrat împreună cu cercetătorii pentru a găsi configurații magnetice care nu fuseseră descrise prin soluțiile matematice anterioare, iar rezultatele au fost prezentate de Google DeepMind și explicate într-un material publicat de TechRadar.
Problema care i-a pus în dificultate pe fizicieni încă din 1967
Fuziunea nucleară este procesul prin care atomii ușori se unesc și eliberează cantități uriașe de energie și, practic, este același mecanism care alimentează Soarele și reprezintă una dintre marile speranțe pentru producerea electricității cu emisii reduse de carbon, arată hit.ro.
Problema este că recrearea acestui proces pe Pământ presupune menținerea unui gaz extrem de fierbinte, numit plasmă, într-un spațiu controlat, iar temperaturile sunt atât de mari, încât materialele obișnuite nu pot intra în contact direct cu plasma.
O posibilă soluție este folosirea unor câmpuri magnetice puternice, care mențin plasma departe de pereții reactorului. Dispozitivele numite stellaratoare utilizează configurații magnetice tridimensionale foarte complicate, dificil de calculat și optimizat.
Încă din 1967, o ipoteză matematică numită „conjectura lui Grad” sugera existența unor limite importante în găsirea soluțiilor exacte pentru asemenea configurații. Cercetătorii descoperiseră deja contraexemple, iar noul model Google a contribuit la extinderea acestora.
Ce a descoperit Gemini și de ce ar putea fi important pentru energia viitorului
O echipă Google, împreună cu profesorul Matt Landreman de la Universitatea din Maryland, a folosit Gemini 4 Argon pentru a explora noi posibilități matematice legate de câmpurile magnetice și, în câteva ore de investigație asistată de AI, cercetătorii au identificat configurații suplimentare care extind familia de soluții cunoscute. Aceste rezultate pot servi drept repere pentru verificarea programelor informatice folosite în proiectarea și simularea stellaratoarelor.
Cu alte cuvinte, inteligența artificială a ajutat specialiștii să găsească noi modalități de a descrie matematic felul în care plasma poate fi controlată. Asta nu înseamnă că Gemini a construit un reactor sau că a rezolvat toate problemele fuziunii nucleare. Descoperirea nu garantează nici apariția rapidă a unor centrale comerciale. Pentru producerea electricității prin fuziune rămân obstacole importante, inclusiv stabilitatea plasmei, costurile instalațiilor și funcționarea continuă a reactoarelor.
Totuși, asemenea progrese arată cum inteligența artificială poate deveni utilă dincolo de generarea textelor sau imaginilor. Modelele avansate pot ajuta cercetătorii să analizeze probleme matematice complicate și să descopere soluții care ar necesita mult mai mult timp prin metodele obișnuite.
Pentru știință, acesta ar putea fi unul dintre cele mai interesante roluri ale AI: nu doar să ofere răspunsuri la întrebările oamenilor, ci să contribuie la identificarea unor direcții noi de cercetare.















