' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Vor cere și facilități fiscale mai mari pentru polițele de sănătate, deoarece astfel ar fi redusă presiunea asupra bugetului CNAS.
O altă problemă este dată de speranța ca proprietarii de case să fie obligați cu adevărat să-și asigure casaîn caz de cutremur. Astăzi, legea este la îndemâna primarilor, care nu o aplică pentru a nu pierde din voturile populației, astfel că jucătorii din domeniu vor să fie găsite alte instituții, competente și motivate, care să aplice legea.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a avut ca parteneri principali Intesa Sanpaolo Bank și UniCredit Bank, fiind organizat și cu sprijinul 123Credit, Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Asociației Române a Băncilor (ARB), Asirom, Auchan, BRD, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, CEC Bank, CITR, Groupama, Infinity Capital Investments, Lion Capital, NN Asigurări România, NOVA Power&Gas, Novere Capital, PADROM, Raiffeisen Bank, Salt Bank, UNSAR, Uniqa, Visa, Kaufland
Instalarea unui guvern cu puteri depline săptămâna aceasta a condus la reducerea unor riscuri semnificative pentru piața de capital generate de situația internă, spune Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Dintre riscurile importante care persistă, reprezentantul ASF a evidențiat riscurile cibernetice, inclusiv cele legate de utilizarea AI de către participanții la piață și chiar de către autorități, dar și cele legislative, unde este nevoie de rapiditate și de claritate.
ASF nu a mai făcut angajări externe pentru piața de capital de 7 ani.
"Atunci când vorbim de riscuri, e clar că avem riscuri care țin atât de contextul economic, global, precum și de crizele geopolitice pe care le traversăm. Sunt riscuri care sunt generate de situația internă, situație care sperăm noi că s-a rezolvat săptămâna aceasta și vom intra într-o normalitate. Și, mergând mai departe, sunt riscurile care sunt asociate atât capacității instituționale a autorității, cât și a evenimentelor care se întâmplă în piață.
Lăsând deoparte riscurile geopolitice și situația economică mondială pe care o traversăm și care e arhicunoscută, aș merge și aș particulariza un pic riscurile care cred că afectează piața de capital și ceea ce se întâmplă în momentul de față în România. Și aici cred că cel mai mare risc pe care putem să-l avem este riscul cibernetic.
Și riscul cibernetic merge pe două paliere. Este cel legat de securitatea sistemelor informatice pe care le au participanții la piață, dar pe partea cealaltă este important modul în care este utilizată și implementată inteligența artificială la nivelul participanților în piață. Știu că la nivel mondial sunt autorități care au început să utilizeze inteligența artificială", a spus Avrămescu.
Autoritățile, inclusiv pe partea legislativă, trebuie să țină și ele pasul cu transformările pe care AI, crypto și tokenizarea le aduc pe piața de capital.
Piața de capital are nevoie, însă, în ce privește legislația de predictibilitate, dar și de instrumente care să încurajeze populația să înceapă să investească.
"Și un alt risc care cred că este tot așa foarte important este legat și de predictibilitatea legislativă și de modul în care vom trata piața de capital de aici încolo, pentru că dacă ne dorim cu adevărat o creștere economică și o finanțare a economiei prin intermediul pieței de capital, atunci trebuie să avem și instrumente în primul rând legislative și trebuie să avem inițiative în acest sens pentru a avea cât mai mulți participanți în piață", a atras atenția prim-vicepreședintele ASF.
Avem nevoie de specialiști. Ultimele angajări din sursă externă au fost în urmă cu 7 ani, când nu se vorbea de AI
"Realist, noi nu avem autorități competente care să gestioneze partea de crypto, realist, noi nu avem specialiști care să poată să supravegheze atât din punct de vedere prudențial sau ce puțin pe zona de combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Nu avem pentru că, acum ca o paranteză, am făcut o analiză în zilele trecute și la nivelul autorității avem din 114 persoane care lucrează efectiv în zona pieței de capital, avem doar 2 specialiști care sunt absolvenți de IT și matematica.
Dacă în urmă cu șapte ani, opt ani, zece ani discutam de economiști, discutam de juriști, acum e clar că avem nevoie de analiză de date, avem nevoie de IT-ști, avem nevoie de software developer. Tocmai în ideea de a avea sau de a încerca măcar să ținem pasul cu noile tehnologii. Pentru că nu putem să avem o supraveghere eficientă și nu putem să avem o piață care să aibă niște reguli corecte, fără oameni care să fie pregătiți pentru ce se întâmplă în momentul ăsta", a spus Avrămescu.
Ultima angajare care a fost făcută din sursă externă pe piața de capital în ASF este din 1 martie 2019, a spus el.
"Iar în ceea ce privește partea de AI, aici cred că va fi nevoie de un efort concertat al tuturor instituțiilor statului, pentru că aici nu mai vorbim deja de aspecte care vizează doar piața de capital sau piața de asigurări. E clar că vorbim de agenți AI care vor afecta sau vor fi capabili să ia decizii în locul nostru.
E clar că va fi nevoie de o supraveghere umană din ce în ce mai puternică și mai activă pentru ca astfel de incidente cum au fost, cum am văzut că s-au întâmplat în alte state, să nu aibă loc și la noi, sau dacă vor avea loc să fim pregătiți să le gestionăm pentru ca daunele care ar fi provocate de astfel de evenimente să fie cât mai mici", a declarat prim-vicepreședintele ASF.
Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensii Administrate Privat (APAPR) și director general al BCR Pensii, salută clarificarea noului premier Luca Niculescu potrivit căreia Pilonul 2 de pensii administrate privat nu trebuie atins.
În aceste fonduri erau la finele lunii septembrie active nete de 237 de miliarde de lei. În 18 ani de funcționare, fondurile au generat un câștig net de 95 de miliarde de lei.
Pascu anunță că va discuta cu noul guvern și creșterea deducerii pentru pensiile facultative, care nu a mai fost modificată de 17 ani.
Inițial, marți, premierul Luca Niculescu a spus că mai are nevoie de timp pentru a oferi un răspuns privind eventualele modificări ale Pilonului 2, revenind apoi miercuri cu declarații mai ferme, spunând că nimeni nu se va atinge de Pilonul 2.
Pascu este de acord cu observația moderatorului că e o problemă care se rediscută de fiecare dată, că viitorul Pilonului 2 este în pericol și sunt necesare asigurări că acesta nu va fi afectat.
„Și de asta cumva mă bucur că a ieșit ieri printr-o declarație și a confirmat lucrul ăsta. A punctat și a menționat că fondurile de pensii reprezintă 12% din PIB”, spune Pascu.
„Fondurile de pensii în prezent reprezintă unul dintre cei mai importanți jucători în piața locală și pe de altă parte vreau eu să cred că s-a înțeles faptul că fondurile de pensii, Pilonul 2, reprezintă unul dintre proiectele de succes ale României, un proiect de țară”, adaugă el.
Succesul fondurilor de pensii administrate privat este susținut de cifre și la acest lucru ar trebui să se uite oricine vine la conducerea țării, mai spune Pascu.
În pilonul 2 erau la finele lunii septembrie circa 237 de miliarde de lei active nete și 8,5 milioane de conturi deschise. Câștigul net generat de fondurile de pensii Pilon 2 este de circa 95 de miliarde de lei, randamentul mediu anualizat de la începutul sistemului până la luna septembrie 2026 este de 8,5% față de o inflație medie anuală de 4,8%. Pilonul 2 funcționează de 18 ani.
S-au făcut plăți către 365.000 de beneficiari, de 8,5 miliarde de lei.
În pilonul 3 sunt 1,15 milioane de participanți, cu active nete de 9 miliarde de lei, un randament mediu de 7% pe an, față de o inflație medie anuală de 5%. Pilonul 3 funcționează de 19 ani, timp în care a generat un câștig net de 3,5 miliarde de lei. S-au făcut plăți către 120.000 de beneficiari, în valoare de 1,2 miliarde de lei.
În acest an au fost două perioade de volatilitate, explică Pascu: în martie, când a început conflictul din Iran și au fost scăderi de 3,7-4,4% și în iulie-august și la începutul lui septembrie, când scăderile au fost de 5-7,1%.
„Sunt perioade în care piața se corectează după o perioadă de creștere mai mare, e normal să intervină și perioade de corecții. Dar pe termen lung, și asta vedem și în randamentele care sunt oferite de pensii, randamentele sunt peste inflație. Reușim să acoperim pierderile din anumite perioade și să avem performanțe foarte bune”, adaugă președintele APAPR.
De la începutul anului, randamentele fondurilor de pensii sunt între 14% și 17%.
„E normal să vedem volatilitate, cred că cu lucrul ăsta ar trebui să ne obișnuim și să nu mai reacționăm imediat când vedem că a scăzut piața cu 1-2% și să ieșim să marcăm că au scăzut activele fondurilor de pensii, au pierdut din active și așa mai departe. Eu cred că piața s-a maturizat și ar trebui ca și populația și oamenii și participanții din fondurile de pensii să nu mai intre în panică, să nu se mai teamă de volatilitate”, adaugă Pascu.
Deducerea de 400 de euro trebuie revizitată
Președintele APAPR spune că încearcă obținerea unor avantaje fiscale pentru economisirea prin pensii private facultative, cum ar fi creșterea deducerii de 400 de euro/an din impozitul pe venit pentru contribuțiile la Pilonul 3.
„Suntem conștienți de faptul că a fost o perioadă în care, practic, nu aveam neapărat un interlocutor, avem acum un guvern, sperăm, stabil și să începem să reluăm, de fapt, discuțiile. Pentru că deschiderea a existat, am discutat și în mediul politic, discutăm și cu Ministerul de Finanțe și sperăm să putem, anul viitor, să obținem și în zona aceasta a pensiilor facultative o creștere a acestui stimulent fiscal”, explică Pascu.
Când a fost introdusă această deducere în Codul fiscal, suma reprezenta peste 90% din salariul mediu brut. Între timp, în 17 ani, salariul mediu a crescut de cinci ori, dar suma de dedus a rămas aceeași, explică Pascu.
„Milităm pentru 1-2 salarii medii brute ca nivel de deducere. Ar fi un nivel rezonabil, care ar putea trezi interesul”, spune Pascu, care adaugă că potențialul de creștere al Pilonului 3 e mult mai mare față de nivelul prezent de 1,15 milioane de participanți.
El crede că pensiile facultative ar trebui să devină precum asigurările medicale private, parte aproape standard din pachetele de beneficii oferite de angajatori.
„Trebuie să ne finanțăm singuri longevitatea. Speranța de viață va crește în continuare și în România”, spune Pascu.
Pensia de la stat va fi din ce în ce mai mică și ar urma să ajungă la circa un sfert din ultimul salariu până în 2070, ca urmare a schimbărilor demografice, mai explică Pascu.
România a ajuns la peste 1,4 milioane de investitori în fondurile deschise de investiții, cu active de aproximativ 48 de miliarde de lei, iar fondurile de acțiuni au urcat pentru prima dată pe locul al doilea în preferințele românilor, după cele de obligațiuni.
Cu toate acestea, piața românească rămâne de aproape cinci ori mai mică decât cea din Ungaria și de zece ori mai mică decât cea din Polonia, anunță Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
„Piața, pe scurt, arată bine sau foarte bine. Avem 1,4 milioane de investitori și active de 48 de miliarde de lei în fondurile deschise. Pentru prima oară în istoria industriei noastre, fondurile de acțiuni au ajuns pe locul doi în preferințele românilor, după fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix”, a declarat Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
La sfârșitul lunii august, fondurile de acțiuni aveau aproximativ 329.000 de investitori, față de numai 52.000 la începutul anului 2023, ceea ce înseamnă o creștere de peste șase ori în mai puțin de patru ani.
De la începutul anului 2023, numărul investitorilor în fondurile deschise a crescut cu aproape un milion, potrivit datelor prezentate de Gustă. Sistemul de reținere la sursă a fost păstrat și în 2026, deși impozitele au crescut de la 1% și 3% la 3% și 6%, în funcție de perioada de deținere a investițiilor.
În ciuda avansului, România este încă mult în urma piețelor din regiune.
„Piața din Polonia este de aproape zece ori mai mare decât piața din România. Și piața din Ungaria este de aproape cinci ori mai mare. Așa că, pe de o parte, ne bucurăm, am crescut, arătăm bine. Dar alții au luat-o mult mai repede înaintea noastră, deși am pornit de la același moment zero, cu câteva luni diferență, în anul 1990”, a afirmat președintele AAF.
Acesta a explicat că ritmul spectaculos de creștere a numărului de investitori trebuie privit și prin prisma bazei foarte mici de la care a pornit industria. În prezent, un singur fond tranzacționat la bursă, administrat de Patria Asset Management, are aproximativ 53.000 de investitori, mai mulți decât avea întreaga categorie a fondurilor de acțiuni la începutul anului 2023.
„Provocarea este ce trebuie să facem ca să ajungem și noi măcar ca Ungaria din punctul de vedere al activelor. Asta înseamnă de cinci ori mai mult. Pentru asta, bursa, autoritățile, emitenții, fondurile de pensii și administratorii de fonduri de investiții trebuie să pună umărul, pentru că altfel nu se poate”, a spus Gustă.
Printre problemele identificate de acesta se numără numărul redus al companiilor care se listează la bursă, dar și nevoia de stabilitate legislativă, inclusiv în privința impozitării investițiilor și a sistemului de pensii administrate privat.
Președintele AAF consideră că există loc de creștere și pe piața titlurilor de stat Fidelis, unde erau aproximativ 325.000 de investitori la sfârșitul lunii iunie, potrivit cifrelor invocate de acesta.
„Mă mir că în Fidelis nu sunt și mai mulți investitori. Cred că piața și brokerii pot să ducă de zece ori mai mult fără probleme. La câtă publicitate s-a făcut la Fidelis, ceva ar fi trebuit să se vadă mai mult, mă refer la numărul de investitori”, a declarat Horia Gustă.
Creșterea deductibilităților fiscale pentru asigurările voluntare de sănătate ar putea reduce presiunea asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), spune Alexandru Ciuncan, președintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
În primele șase luni ale anului, companiile de asigurări au achitat despăgubiri de aproximativ 350 de milioane de lei pentru servicii medicale, cu 16% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
„Orice ajustare în sens pozitiv a nivelului de deductibilitate va ajuta, nu neapărat dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate, pentru că nu acesta este un scop în sine al statului român. Însă va ajuta foarte mult ca același stat român să cheltuie mai puțin din bugetul CNAS pentru decontarea anumitor cheltuieli”, a declarat Alexandru Ciuncan, președintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
În prezent, legislația fiscală permite deducerea sau acordarea unor facilități fiscale pentru asigurările voluntare de sănătate și abonamentele medicale, în limita a 400 de euro anual, în condițiile prevăzute de Codul fiscal. Plafonul a rămas la nivelul stabilit în urmă cu aproape un deceniu, deși costurile serviciilor medicale au crescut între timp.
„După primele șase luni s-au plătit despăgubiri de circa 350 de milioane de lei numai în baza asigurărilor voluntare de sănătate, în creștere cu vreo 16%. Sistemul funcționează. Este o creștere a numărului de polițe, este o creștere a numărului de despăgubiri. Însă este o piață corporate”, a explicat Ciuncan.
Potrivit datelor prezentate de acesta, numărul polițelor voluntare de sănătate a crescut cu 12% în primul semestru al anului 2026. Extinderea asigurărilor private ar putea prelua o parte dintre cheltuielile medicale suportate în prezent de sistemul public, în opinia reprezentantului industriei, deși economiile efective pentru CNAS depind de serviciile acoperite de fiecare tip de asigurare.
UNSAR solicită și introducerea unor deductibilități fiscale pentru asigurările de viață, unde România nu dispune de facilități similare celor acordate pentru asigurările medicale.
„Avem nevoie de deductibilități la asigurările de viață. Chiar dacă poate nu este acum momentul oportun, nu cred că va fi niciodată momentul oportun. Întotdeauna vor fi alte probleme”, a afirmat președintele UNSAR, precizând că industria poartă discuții cu autoritățile în privința acestor măsuri.
„Din păcate, astăzi sănătatea nu mai este gratuită 100% în România și trebuie să o spunem verde în față că asta este realitatea pe care o simțim fiecare dintre noi.
România are nevoie de o reformă în ceea ce privește sistemul de sănătate, în a defini ceea ce este pachetul de bază”, spune Călin Matei, CEO Groupama.
Șeful Groupama, cel mai mare asigurător din țară, susține că ar trebui definită exact care este bariera dintre asigurarea pe care o ai de la stat și de unde începe partea privată.
„Pentru că de multe ori stăm de vorbă cu clienții și clientul vine și spune: bine, bine, dar ce-mi dai tu? Pentru că eu deja plătesc mulți bani la stat, acum să plătesc și către tine pentru aceleași servicii pe care oricum le am în partea cealaltă?
Și deja începi să ai în față un client care deja nu înțelege despre ce vorbești și ce cumpără în realitate când ar trebui să aibă o grămadă de lucruri acoperite”, a spus Călin Matei.
În opinia lui, această reformă nu se va putea face imediat.
„Nu trebuie să ne imaginăm că se va face în ziua X, ci va fi un proces de probabil 15-20 de ani care trebuie gândit foarte bine, care trebuie să fie făcut pe paliere de vârstă ca să putem să luăm în considerare, să ținem cont de care este realitatea României astăzi.
Sunt oameni care astăzi au 30 de ani, sunt expuși la cu totul și cu totul alte boli, versus oameni care sunt vorba aceea cu câțiva ani de zile înaintea pensionării sau în pensie, unde au cu totul și cu totul o altă situație și au nevoie de un alt nivel de acoperire care trebuie oferit de către stat, pentru că nu au alte soluții financiare”, a spus acesta.
Majorarea nivelului de deductibilitate pentru asigurări de sănătate nu va rezolva această problemă, consideră el.
În prezent, legislația fiscală permite deducerea sau acordarea unor facilități fiscale pentru asigurările voluntare de sănătate și abonamentele medicale, în limita a 400 de euro anual, în condițiile prevăzute de Codul fiscal. Plafonul a rămas la nivelul stabilit în urmă cu aproape un deceniu, deși costurile serviciilor medicale au crescut între timp.
În privința asigurărilor de viață, Călin Matei că este important să nu existe diferențe sau bariere de intrare între aceste industrii.
„Avem astăzi două noi instrumente aprobate, care vor deveni viabile începând cu 1 ianuarie, unde există posibilitatea să ai deductibilitate la contribuții și după aceea să plătești la ieșire. Cred că ce ne-am dori noi ca și industrie este să avem același nivel de competitivitate cu celelalte industrii, pentru că în final atunci când vorbim despre economisire, vorbim despre soluții bancare, vorbim despre fonduri de investiții, vorbim despre ETF-uri, vorbim despre acces direct la bursă, vorbim despre asigurări.
Important este să ne asigurăm că nu există diferențe sau bariere de intrare între aceste industrii. Și aici, când spun lucrul ăsta, spun din toate punctele de vedere. Din punct de vedere al nivelului de reglementare, din punct de vedere al nivelului de birocrație cu ghilimelele de rigoare, din punct de vedere al părții astea de deductibilitate fiscală și așa mai departe. Adică cred că astăzi asigurătorii sunt un investitor important în ceea ce privește titlurile de stat și în economia României, la fel cum fac și fondurile de pensii”, a mai spus Călin Matei.
Portofoliul PADROM a depășit 2,5 milioane de polițe în vigoare, a crescut față de anii precedenți, dar, raportat la cele peste 10 milioane de locuințe din România, doar un sfert din acestea sunt asigurate, spune Nicoleta Radu, director general PADROM.
În plan real de reziliență, România nu este capabilă să facă față unul eveniment major de tipul unui dezastru, de tipul unui cutremur, similar celui din martie 1977.
"Riscul de catastrofe naturale este un risc strategic pentru România, cel mai mare risc pentru piața de asigurări, așa încât orice discuție despre modalitatea prin care putem să creștem cuprinderea în asigurare pentru aceste tipuri de riscuri este importantă și consider că întotdeauna e binevenită.
Și în zona asigurării obligatorii avem de a face cu o creștere. Să mă refer la cifre întâi. Față de anul trecut, avem o creștere și ea se apropie de 10%.
Am depășit 2,5 milioane de polițe încheiate în vigoare, astăzi sunt 2,544 milioane de polițe, cu peste 220.000 mai mult față de anul trecut. Este o creștere, nu putem să o ignorăm. Am atins un grad de cuprindere de 25% din numărul de locuințe care sunt înregistrate în România, dar acum aș veni și, prin comparații, aș spune și ce nu avem asigurat, ca să vedem care este dimensiunea lipsei de asigurare și în consecință să vedem și să tragem concluzii dacă cumva suntem rezilient ca țară sau nu în fața acestor evenimente.
Avem în România peste 10 milioane de locuințe, respectiv 10,1 milioane de locuințe, drept urmare avem peste 7,5 milioane de locuințe încă neasigurate. Practic din 4 locuințe, 3 sunt neasigurate. Sunt peste 3.400 de unități administrativ-teritoriale în România și, din acestea, peste 1.400 în zona rurală care au un grad de cuprindere mai mic de 10%.
Asta înseamnă că acolo nu avem nici măcar o locuință din 10 asigurate. Și vorbim despre zone vulnerabile, atât din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere al evenimentelor care pot avea loc în acele zone.
Din nefericire, în România există doar 20 de localități, de regulă municipii și orașe mari, care au grade cuprindere peste 50%", a afirmat Radu.
Ea a adăugat că, în plan real de reziliență, România nu este capabilă să facă față unul eveniment major de tipul unui dezastru, de tipul unui cutremur, similar celui din martie 1977.
"Pe termen lung, mediu și lung, soluțiile clare sunt educarea și informarea despre acest tip de evenimente și despre soluțiile financiare de protecție. Dar, din păcate, toate aceste instrumente pe care noi le putem utiliza și în care investim de când am început activitatea, își pot produce efectele în foarte mult timp. Educația și informarea nu produc efecte instant.
Din nefericire, evenimentele naturale pot apărea oricând, cu atât mai mult cu cât probabilistic vorbind, anul viitor se vor împlini 50 de ani de la evenimentul din 1977 și cu fiecare an care trece riscul să se producă un alt eveniment similar crește. Ar trebui să fim din ce în ce mai conștienți că nu putem să producem efecte rapid, de aceea pentru un asemenea risc, care nu poate fi asigurat oricum, este nevoie de măsuri foarte ferme de aplicare a legii. Și, desigur, cred că mulți știu că această lege obligatorie se aplică, sau ar trebui să se aplice conform legii, de către primării.
Nu s-a întâmplat acest lucru", a spus directorul general al PADROM.
Radu a mai spus că experiența arată că această măsură, prevăzută încă de la început în lege, nu a fost eficientă.
Oricum ar fi, nu discutăm asta aici și oricum rolul nostru este de a spune dacă merge un lucru sau nu merge. Dacă nu merge, nu are sens, îl putem analiza oricât. Părerea noastră este că trebuie să găsim o altă soluție mai eficientă.
Dacă doar stăm să vorbim, nu facem nimic. De aceea, ideea a fost să schimbăm acest mod de a pune în aplicare legea și să găsim astfel un mod eficient, pentru că altfel avem o lege pe hârtie, atât și nimic mai mult. Și la finalul zilei nu putem să spunem că țara noastră este mai pregătită pentru un eveniment major.
Acum, tot ce pot să vă spun este că există niște discuții în Parlament referitor la modificarea acestei legi. Nu suntem noi cei care ne pronunțăm în legătură cu instituția care ar putea să pună mai bine în aplicare această lege. Am făcut niște propuneri.
Nici măcar n-aș vrea să spun că ne interesează foarte mult acest aspect. Din punctul nostru de vedere, suntem interesați ca această lege să funcționeze, ca gradul de cuprindere să crească mai repede și să vorbim despre o țară mai protejată", a arătat reprezentantul PADROM.
Societatea Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM) a fost înființată în septembrie 2009.
Cu un capital social de 193,42 milioane de lei, acționarii PADROM sunt Groupama și Allianz-Țiriac Unit Asigurări (fostă Gothaer România), fiecare cu o cotă de 15% în capitalul social. Generali România are o participație de 11%, la fel și ABC Insurance, în timp ce Signal Iduna Asigurări (fosta Ergo Asigurări), Omniasig, Grawe România și UNIQA România dețin câte 5,5% din acțiunile companiei. Infinity Capital (direct sau prin Gravity Capital Investments) controleaza 26% din acțiunile asigurătorului.
PADROM este formată prin asocierea societăților de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuință, în conformitate cu prevederile Legii 260/2008.
Cunoscute și sub denumirea PAD, primele polițe au fost emise de PADROM în iulie 2010.
La finele anului 2025, PADROM Romania avea un portofoliu de 2,389 milioane de contracte în vigoare, în creștere cu 2,1 față de 2024.
Potrivit legii, toți proprietarii de locuințe au obligația de a încheia o poliță de asigurare împotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor) în limita sumei asigurate de 50.000 lei sau 100.000 lei, în funcție de structura constructivă a locuinței asigurate.
În funcție de suma asigurată, valoarea primei este de 50 lei, respectiv 130 lei, echivalentul în lei la momentul plății.
Proprietarii care nu își asigură locuințele pot fi amendați de autoritățile locale cu până la 500 lei.
PADROM a consemnat în 2025 un profit net de 64,537 milioane de lei, comparativ cu 29,1 milioane de lei în anul precedent, pe fondul diminuării ratei combinate a daunei de la 96,1% în 2024 la 84,1% la finele anului trecut. De asemenea, despăgubirile plătite de asigurător au însumat doar 13,488 milioane de lei, de la 21,555 milioane de lei în 2024 și 32,4 milioane de lei în 2023. Reducerea cheltuielilor cu despăgubirile a condus la scăderea ratei daunei de la 7,9% în 2024 la 3,8%.
Societățile de asigurări au capacitatea financiară de a face față unor factori externi negativi pe o perioadă relativ scurtă, a declarat Sorin Mititelu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Vicepreședintele ASF a arătat că nivelul de dezvoltare a pieței este unul relativ scăzut, comparativ cu piețe similare din Europa.
"Sistemul de asigurări este cel care transformă incertitudinea, adică ceva legat de viitor, care poate însemna o pierdere de o valoare precunoscută și, câteodată, foarte mare, în certitudine. Adică într-o primă de asigurare fixă. Acesta este un sistem de protecție, de administrare a riscurilor într-o economie, la o companie, în plan personal, familie și așa mai departe.
Deci, pentru industria de asigurări, o astfel de situație reprezintă, în mod normal, o oportunitate. Dar, în același timp, există și o parte a monedei, poate mai puțin vizibilă, care ne arată și unde ar putea fi afectate companiile de asigurări dacă nu reușesc să păstrez un echilibru între prime și indemnizațiile pe care sunt obligate să le respecte, să le plătească.
Și, în perioada aceasta, principalul factor de influență în performanța lor este această evoluție a inflației, care se reflectă în obligația de constituire de rezerve de daune mai mari, practic plata unor indemnizații mai mari, în condițiile în care sumele necesare au fost încasate prin prime cu un an înainte, cu doi ani înainte, ceea ce face ca echilibrul între cele două componente, ce au de plată și ce au ca sume încasate, să fie, să spunem așa, ușor perturbat pentru anumită perioadă.
Însă, companiile au posibilitatea și, normal, și în mod rațional, reacționează, ajustează pentru ca sistemul să redevină unul sustenabil și este unul sustenabil.
Deci, ceea ce vedem din cifre, pe care le facem publice prin rapoartele noastre trimestriale și prin raport anual, care este ceva mai cuprinzător, este că stabilitatea financiară a pieței este evidentă. E un nivel de capitalizare adecvat, lichiditate adecvată.
Vicepreședintele ASF a arătat că nivelul de dezvoltare a pieței este unul relativ scăzut, comparativ cu piețe similare din Europa.
"Riscul este obiectul de activitate al companiilor de asigurări. Când riscurile cresc, teoretic, crește și business-ul. Pe de altă parte, trebuie să fii și pregătit să te adaptezi și să le poți calcula și estima corect. Ce riscuri noi avem în această perioadă? Că vin foarte rapid și se schimbă.
Lumea s-a schimbat nu doar în tehnologie, dar și în evoluțiile internaționale. Aș menționa, întâi de toate, o categorie de riscuri care, pentru noi, când zic pentru noi, pentru țara noastră, are o importanță majoră.
Deci, riscurile de catastrofe naturale. Acest risc este, până la urmă, cel mai important, poate să genereze cele mai ample efecte, evident, negative. Așadar, este tipul de risc care necesită atenția cea mai mare din partea noastră și tipul de risc care trebuie să transforme în produse și servicii care să fie puse la dispoziția populației și companiilor în direcția protejării bunurilor și, nu numai bunuri, și situația fiecarei persoane și familii printr-un suport financiar în momentul când apare un asemenea eveniment.
Deci, acest risc trebuie să-l avem în permanență în vedere și trebuie spus că încă nu suntem cu un nivel de protecție adecvat, deși unul dintre produse are caracter obligatoriu. Este vorba de produsul PAD de la PADROM. Mai este și asigurarea voluntară a locuinței și a altor imobile. Deci, suntem departe.
Doar 25% din locuințele României sunt sub un tip de asigurare", a spus Mititelu.
El a menționat, ca element de noutate, creșterea prezenței riscului cibernetic în viața persoanelor și a companiilor.
"Recent, a fost un atac la o instituție de pe piață de capital, de asemenea o instituție publică în gestionarea unei baze de date foarte importante a fost atacată. Sunt multe companii care sunt expuse la riscul acesta. Până și la nivel individual suntem expuși la acest risc.
Suntem într-o lume în care suntem prezenți nu doar fizic, ci și digital. E un mediu din ce în ce mai mare, mai complex, mai prezent, și trebuie să ne protejăm sau de care să ne protejăm.
Și mai este din ce în ce mai evident impactul schimbărilor climatice care aduc pentru asigurători o oportunitate, dar în același timp pentru noi, pentru companiile de la noi, avem un impact asupra producției agricole principal, chiar asupra stării de sănătate și impact asupra integrității unor bunuri.
Deci sunt două categorie de riscuri, nu neapărat noi, dar din ce în ce mai importante, la care se adaugă principalul risc la care suntem expuși ca țară, cel de categoria de catastrofe naturală", a arătat reprezentantul ASF.
După ce numărul de conturi la casele de brokeraj locale a atins pragul de 350.000 de persoane, șeful executiv al Bursei de Valori București avansează ca obiectiv de viitor o valoare de 6 ori mai mare.
Indicele BET de la BVB a mers din maxime în maxime într-un an 2026 marcat de tensiuni geopolitice, cu recesiune în România și criză guvernamentală prelungită. Etape de volatilitate și presiuni pe costurile de finanțare sunt în zona de așteptări realiste ale conducerii Bursei de la Valori București.
“Noi suntem obișnuiți cu o perioadă foarte liniștită, cu o perioadă de mare moderație, cu o perioadă de câteva decenii de dobânzi scăzute și stabile”, a declarat Remus Vulpescu, director general al BVB. “Asta nu este caracteristică deloc celor 3 secole de când există piețe financiare coerente și sistematizate.”
Fonduri de investiții, mari administratori de active financiare spun deja că suntem la sfârșitul perioadei marii moderații. Există perspective de revenire la niveluri de dobânzi așa cum erau cele din anii ’80.
“Eu nu aș numi asta nici problemă, nici trecătoare. Eu cred că trebuie să ne pregătim de câteva decenii”, spune Vulpescu. “Eu nu îi spun turbulență pentru că turbulență e ceva neplăcut și trecător. Eu nu resping realitatea. Mie nu mi se pare neplăcută. Eu cred că aceasta este realitatea noastră și atunci trebuie să acceptăm, trebuie să o gestionăm și trebuie să ne redefinim în cadrul ei și cred că nu va trece prea curând. Cred că așa va fi câteva decenii de acum încolo.”
Schimbări nu sunt numai la nivelul volatilității sau la reperele de dobândă. Perspective noi vor fi și din perspectiva istoriei agoniselii. “Sistemele publice de pensii nu reprezintă o caracteristică în istoria omenirii și a capitalismului, ci reprezintă o fereastră de o sută și ceva de ani”, spune directorul general al BVB.
Aceasta a fost o realitate în care statul a obținut o delegare a agoniselii de la cetățeni, dar timp de secole a fost vorba de “agoniseală asumată”. Acum începem să avem o mutare în aceeași direcție, fie prin fondurile de economii și investiții, fie prin fondurile de pensii administrate privat care au în comun faptul că nu reprezintă agoniseală delegată statului.
“Oamenii se apucă, din nou, să agonisească pe cont propriu”, spune Vulpescu. “Dacă vrem să avem un viitor de bunăstare, dacă vrem să avem siguranță financiară, trebuie fiecare dintre noi să ne asumăm să agonisim. Nu mai merge – și nu doar în România, nicăieri în lume – să ne lăsăm pe seama statului... Și din motive demografice și din motive geopolitice, motive geoeconomice.”
Criptomonedele au făcut lumea atentă la ideea de investiție acumulată individual. Poate fi un punct de plecare pentru investiții și în instrumente mai sigure. “Omul care a avut curaj să investească în criptomonede eu cred că poate să aibă curaj să investească și în acțiuni ale unor intreprinderi pe care le poate vedea, ale căror produse chiar le consumă sau ale căror servicii chiar le achiziționează”, afirmă Vulpescu.
Există, desigur, mirajul câștigurilor rapide. Acesta nu poate fi îndepărtat și vor fi totdeauna persoane care să pună bani acolo. “Putem să ne jucăm o parte din agoniseală”, spune directorul Bursei care completează că, totuși, sumele mai mari ar trebui plasate în active care cresc încet și sigur.
“Noi ar trebui să avem peste 2 milioane de investitori de retail”, este mesajul directorului BVB dat la Profit Financial.forum. “Nu e deloc mult 2 milioane. Eu îmi doresc chiar să ajungem la mai mult.”
Numărul de conturi de case de brokeraj a ajuns la jumătartea acestui an în zona de 350.000 de conturi, depășind, după 2 decenii reperul de 300.000 indicat de fostul președinte al Bursei de Valori București Septimiu Stoica. Respectiva declarație a fost ținta ironiilor în perioada grea de digerare a crizei financiare a anului 2008, pe măsură ce numărul conturilor active s-a redus.
Acum Vulpescu este încrezător că inclusiv prin accesul la tehnologie românmii se vor înmdrepta masiv către bursă. “Eu îmi doresc să ajungem să avem câte un român din fiecare familie care să investească activ pe bursă, pentru el și pentru membrii familiei sale”, a conchis acesta.
Inflația mare și creșterea randamentelor la titlurile de stat au împins investitorii să descopere avantajele deținerilor de acțiuni, spune Mihai Purcărea, directorul general al BRD Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri din piață.
Prețul titlurilor de stat e sub amenințarea retrogradării României la junk, în timp ce Bursa, care a mers foarte bine în ultimul an, poate oferi o protecție mai bună la inflație, explică Purcărea la Profit.ro Financial .forum.
„Principalul risc în perioada asta și care probabil va plana așa asupra noastră este riscul de downgrade al României”, spune Purcărea.
O retrogradare a României, care este pe ultima treaptă recomandată investițiilor în evaluarea celor trei mari agenții de rating, ar fi dureroasă.
„Dureroasă că finanțarea statului va deveni mult mai dificilă, dobânzile ar crește și automat am înregistra pierderi, noi ca investitori, pe deținerile pe care le avem deja”, explică Purcărea, care trimite la exemplul evoluțiilor ultimilor ani din piața de obligațiuni ale statului.
Randamentele au urcat de la 2% la titlurile în euro emise în 2021, înainte de primul puseu de inflație, la 6% acum. Diferența dintre randamente înseamnă o pierdere de 4% pe fiecare an de maturitate. La o maturitate de 10 ani, pierderea este de 40%, dacă vrei să evaluezi investiția sau să vinzi titlul, explică Purcărea.
„Un investitor, când cumpără un titlu de stat, se gândește, este investiție cu venit fix. Deci dacă e venit fix, nu fluctuează. Venitul acela fix este la scadență. Ții titlul de stat 10 ani de zile, primești 2% pe an, dar dacă inflația a fost 5-6%, de fapt, ai pierdut”, spune Purcărea.
„Nimeni nu se aștepta la asta și a creat o sperietură destul de mare pentru investitorii în momentul respectiv. Acum a mai trecut ceva timp, nu mai este o sperietură atât de mare, însă un downgrade poate să provoace din nou răni adânci”, adaugă el.
Din 2022 au fost din ce în ce mai multe investiții în acțiuni, după ce oamenii au înțeles că obligațiunile asigură doar în termeni nominali un venit, nu neapărat și în termeni reali.
„Știi că vei primi 2% în fiecare an, dar nu știi care este valoarea pe care vei rămâne după un număr de ani. Pe de altă parte, în ringul bursier, o companie, prin definiție, dă mai departe inflația sau dă faliment. Adică se scumpește făina, se scumpește pâinea sau dau faliment. Nu pot să țin la nesfârșit prețul să-mi reduc marja. Voi avea pierdere”, explică Purcărea.
De la peste 90% investiții în zona de obligațiuni s-a ajuns la jumătate din investiții în obligațiuni, jumătate în fonduri cu componenta de acțiuni.
„Ceea ce cred că este mult, mult mai sănătos decât să te duci într-o singură zonă, să-ți asumi integral riscul de inflație sau riscul de downgrade și să lași nealocată o zonă care predominant este una de creștere și dezvoltare. Deci capitalul în momentul de față, datorită acelei dureri, este mobilizat mult mai bine în România”, adaugă el.
Piața românească crește
Fondurile de investiții gestionau 950 de milioane de lei în urmă cu 20 de ani. BRD gestiona 100 de milioane. Acum, inclusiv după achiziția Patria, BRD gestionează 14 miliarde de lei.
Baza este însă mică și mai este extrem de mult loc de creștere, mai spune Purcărea.
Sunt importante mecanismele de tipul conturilor de economii și investiții, care funcționează în 14 țări din Europa, și de care ar avea nevoie și România pentru a recupera decalajul.
Investitorii activi la Bursă sunt 1,5-2% din populația activă a României, dar aceștia nu sunt mulți nici în alte țări, în Franța fiind 6-7%. Însă activitatea legată de investiții poate fi delegată către fonduri de economii și investiții, ETF-uri, fonduri mutuale sau produse de asigurare cu componentă investițională.
Rata de penetrare pentru investițiile în acțiuni și fonduri de investiții, inclusiv produse de asigurare, este de doar 15% din populația activă din România.
„Deci trebuie să economisim suplimentar. Acum această economisire trebuie încurajată cumva, pentru că este foarte, foarte greu să lași o cheltuială acum pentru ceva de peste 30 de ani. Nu suntem făcuți ca oameni să gândim atât de îndepărtat”, spune Purcărea.
Printre soluțiile pentru încurajarea economiilor pe termen lung se numără cele legate de conturile de economii și investiții, avantajele fiscale și reținerea la sursă.
Cea din urmă are avantajul că în cazul investițiilor recurente, de valoare mică, se reduce birocrația asociată cu impozitul datorat statului. Unii investitori ar putea considera că nu merită bătaia de cap cu completarea hârtiilor pentru sume mici, așa că preferă să meargă cu banii în depozitele bancare, unde există reținere la sursă, chiar dacă impozitul e mai mare și câștigurile sunt mai mici.
Bursa a mers excepțional. ETF-urile cresc
„Bursa locală a mers excepțional de bine”, adaugă el.
Au mai mers bine și ETF-urile (exchange-traded funds).
Prin achiziția fondurilor Patria Asset Management, BRD și-a adăugat în portofoliu și ETF-uri. Este o nouă zonă de creștere, dar de la un prag redus de dezvoltare, spune Purcărea, în condițiile în care valoarea tuturor ETF-urilor din piață e sub cea a fondului de acțiuni al BRD.
„Este o zonă care ar trebui să crească și, de ce nu, să ne pună din ce în ce mai mult pe radarul inclusiv internațional. Pentru că cine vrea să se expună pe piața românească, e mult mai simplu să facă asta printr-un ETF”, explică el.
Există cerere de capital pentru companiile aflate în dificultate și există investitori interesați de oportunitățile din această zonă, însă România trebuie să construiască o legătură mai simplă și mai sigură între cele două, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR.
Un cadru legislativ și judiciar predictibil, mecanisme care să încurajeze investițiile și o mai bună înțelegere a modului în care pot fi evaluate și finanțate companiile aflate în restructurare sunt esențiale pentru dezvoltarea pieței, spune Cîrlănaru.
Nevoia de capital este cu atât mai importantă cu cât tot mai multe companii cu active semnificative ajung în dificultate, iar băncile nu pot susține în continuare finanțarea acestora. În plus, statul este deja implicat, ca acționar sau creditor, în unele dintre cele mai mari proiecte de restructurare din România.
În opinia lui Cîrlănaru, dezvoltarea unei piețe de capital specializate în astfel de situații ar putea crea oportunități atât pentru investitori, cât și pentru companiile care au nevoie de finanțare pentru a-și continua activitatea.
"Accesul la capital și folosirea capitalului în orice proces de restructurare sunt o chestiune care pare de evidență și, în același timp, e contraintuitivă. De ce să-i mai dau bani unuia care a pierdut bani? Cât valorează o companie care face pierdere? Acestea sunt întrebări care sună haios, dar care, în același timp, reprezintă parte din provocarea cu care ne confruntăm în aceste perioade", a declarat CEO-ul CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România.
Cîrlănaru atrage atenția că evoluția generală a insolvențelor poate ascunde probleme mai serioase în rândul companiilor cu active importante.
"Statisticile pot fi înșelătoare. La nivel general, creșterea insolvențelor este un procent relativ mic în România și, cumva, în media europeană. Dacă te uiți însă mai atent și elimini companiile fără active, fără activitate, concentrându-te pe segmentul de peste 4 milioane de euro active imobilizate, creșterea este de 141%. În același timp, vedem că acestea sunt companii care au nevoie de restructurare și care pot continua", a explicat reprezentantul CITR.
Un alt semnal este dublarea numărului de concordate preventive și de proceduri de reorganizare, concomitent cu înjumătățirea numărului de falimente, potrivit datelor invocate de Cîrlănaru. Aceste evoluții indică existența unor companii pentru care redresarea rămâne o opțiune, dar care au nevoie de resurse financiare pentru a o pune în practică.
"Orice restructurare, fie ea operațională, financiară sau compusă din cele două componente, va avea nevoie de bani mai devreme sau mai târziu", a subliniat acesta.
În mod tradițional, băncile au fost principalii finanțatori ai companiilor, inclusiv în cazul celor care ajung în dificultate. Această sursă de capital are însă limite, în condițiile în care politicile prudențiale și limitele privind expunerile neperformante reduc capacitatea instituțiilor de credit de a păstra în portofolii un număr mare de companii aflate în procese de redresare.
"Avem nevoia și, de asemenea, un mediu care cere astfel de investiții, pentru că băncile, care au fost în mod clasic finanțatorul acestor companii, nu vor mai fi finanțator. (…) Ajungem la un punct la care, pe legislație, nu mai putem ține un număr prea mare de companii aflate în dificultate în zona de redresare pe care tot băncile să țină expunerea respectivă", a afirmat Cîrlănaru.
În acest context, se conturează o piață secundară pentru finanțarea companiilor aflate în dificultate, în care fondurile de investiții și alți finanțatori pot prelua o parte din riscuri și pot asigura capitalul necesar continuării activității. Astfel de tranzacții pot presupune instrumente financiare complexe și randamente ridicate, care reflectă riscurile asumate de investitori: "Un fond care vine, de exemplu, să refinanțeze un proiect imobiliar și se așteaptă la un randament de 15-20% - cam acesta este nivelul pe care vrea să îl vadă un investitor în special situations - trebuie să găsească o structură care să îi permită să obțină acel randament. Dacă vii și cu o finanțare bancară pe care o pui peste, cu costuri sub 10%, atunci poți să faci un leverage acolo. Sunt instrumente care există, nu reinventăm roata", a explicat CEO-ul CITR.
Cîrlănaru a amintit și de tranzacția de 138 de milioane de euro prin care colosul german Rheinmetall a cumpărat Șantierul Naval Mangalia, în cadrul unei proceduri de insolvență.
Unul dintre principalele obstacole în atragerea finanțărilor este percepția riscului. Investitorii trebuie să poată estima nu doar potențialul de câștig, ci și modul în care vor fi protejați în cazul unor probleme. De aceea, Cîrlănaru consideră că regulile aplicabile tranzacțiilor și felul în care acestea sunt interpretate de instanțe pot face diferența între o investiție atractivă și una pe care fondurile preferă să o evite.
Deși România a introdus inclusiv reguli privind prioritatea finanțărilor acordate în procedurile de insolvență, aplicarea lor în practică trebuie consolidată, susține reprezentantul CITR. Investitorii au nevoie să vadă cum funcționează aceste mecanisme în mai multe cazuri concrete și să aibă încredere că interpretările judiciare nu vor schimba în mod imprevizibil rezultatul unei tranzacții.
Un alt element important este implicarea statului în procesele de restructurare, fie prin participațiile deținute în anumite companii, fie în calitate de creditor. Potrivit lui Cîrlănaru, unele dintre cele mai mari proiecte de restructurare din România au statul printre actorii implicați, ceea ce face ca procedurile de decizie și politicile instituțiilor publice să conteze pentru succesul finanțărilor.
"Unele dintre cele mai mari proiecte actuale de restructurare din România au ca actor, într-o formă sau alta, statul. Fie că statul este acționar, fie că statul este creditor. Să nu uităm că există mult capital adus în piețele din România prin credite date în numele statului, care au o complexitate superioară prin modul în care procesul decizional are loc în astfel de situații", a explicat CEO-ul CITR.
În opinia sa, simplificarea și clarificarea regulilor aplicabile acestor situații, inclusiv a politicilor pe care băncile și autoritățile fiscale le pot urma, ar putea reduce incertitudinea pentru investitori. Miza este ca finanțatorii să poată evalua mai ușor riscurile și să aibă suficientă încredere în cadrul local pentru a aloca bani companiilor care au nevoie de restructurare.
CEO-ul CITR vede interes pentru România în special din Polonia, din partea fondurilor specializate, dar și din regiunea baltică și sudul Europei. Fondurile străine pot aduce capital și experiență, însă au nevoie de parteneri care cunosc piața locală și de un cadru juridic în care să poată opera cu suficientă predictibilitate: "Pentru asta nu ajunge să vină numai fonduri, să pună mâna pe ceva. N-au cum să aibă înțelegerea locală și atunci ar avea nevoie de înțelegerea locală. N-au cum să aibă încredere în sistemul judiciar din România, pentru că pur și simplu nu sunt obișnuite cu așa ceva. Sunt spețe foarte complexe", a afirmat Cîrlănaru.
În final, atragerea capitalului depinde și de felul în care sunt evaluate companiile aflate în dificultate. Dacă finanțarea bancară tradițională se raportează în mare măsură la garanții și la capacitatea de rambursare, investitorii care intră într-o companie ce pierde bani trebuie să analizeze potențialul de redresare, perspectivele de creștere și valoarea pe care o poate crea restructurarea.
CITR este, din 2008, liderul pieței de insolvență și restructurare din România. Are 24 de ani de experiență, 1.100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului și distribuie creditorilor, în fiecare an, peste 100 de milioane de euro.
„Dincolo de orice prețuri la RCA ar trebui să ne gândim și la zona de protecție și la responsabilitatea unui om care se urcă la volanul unei mașini. Poți să produci un accident, poți să produci o vătămare corporală. Suntem în posesia unei arme albe cu care putem produce vătămări corporale”, spune Mădălin Roșu, președintele directoratul Asirom Vienna Insurance Group (VIG).
A ținut să atenționeze cu privire la discuțiile pe tema prețurilor RCA, că ar trebui să ne gândim și la faptul că răspunderea civilă înseamnă responsabilitate.
„Imaginați-vă că conducem o mașină pe stradă și în spatele, pe bancheta din spate, sunt copiii noștri. Sau poate un prieten, sau poate, nu contează. Producem un accident din vina noastră, ca șoferi, și persoanele din spate sunt vătămate. Toate costurile de spitalizare, intervenții, chiar daune morale, sunt acoperite de această poliție, indiferent ce preț are polița respectivă. Iar chestia asta este dincolo de orice minunată, ca și acoperire de asigurare”, declară Mădălin Roșu la Profit Financial.Forum, ediția a IX-a.
În plus, spune el, „dacă intrăm în discuția privind cât costă o asigurare de viață versus cât costă o poliță de asigurare RCA, o să ne dăm seama că diferențele sunt incomparabil de mici”.
„Trebuie să vorbim mai cu foame despre asigurările de viață”
Președintele Asirom spune că la nivelul companiei observă o schimbare în modul în care românii se asigură.
„Vedem o tranziție de la clientul care consuma mai mult obligatoriu, componentă care sigur că rămâne, către clientul care începe ușor, ușor să se documenteze. De ce spun asta? Pentru că noi am și aruncat pe piață câteva lucruri și câteva acoperiri noi la asigurările de viață. Vedem consumul și încercăm să ne ducem către zona asta. Dacă românii încep să se uită mai mult către nutriție, către săli de sport, e clar că își doresc să-și îmbunătățească stilul de viață. Și asta ne-a făcut să aruncăm în joc, chiar un joc aș putea să-i spun, un kit de testare ADN, astfel încât să-i dăm clientului posibilitatea să-și vadă structura genetică, să-și îmbunătățească stilul de viață, să înceapă să schimbe anumite lucruri fundamental, pentru că, sigur, în final ne dorim clienți sănătoși”, spune Mădălin Roșu.
Șeful Asirom a vorbit și despre asigurarea lansată in premieră pe piața locală, în care riscurile asociate conflictelor armate au fost incluse în polița de asigurare a locuinței.
„Clauza se numește mai degrabă riscuri politice, nu război în sine. Și iată că, la cum ne uităm acum cu toate mișcările în alte țări, ea devine din ce în ce mai evidentă. Doamne ferește să se întâmple și pe la noi astfel de lucruri. Dar da, ne-am dus cu asigurarea de locuință, astfel încât să o facem mai atractivă pentru client și să fim cumva ancorați în necesitățile asiguraților clienților noștri, care culmea ne-au și cerut de foarte multe ori astfel de acoperiri”, afirmă acesta.
O altă zonă unde Asirom vrea să diversifice produsele este cea care vizează asigurările de sănătate.
În opinia președintelui Asirom, în piață ar trebui „să se vorbească mai cu foame, mai cu drag despre asigurările de viață, că până la urmă, cred că e cel mai frumos produs pe care un asigurător poate să-l aibă”.
El a dat ca exemplu situația tragică a decesului unui părinte, după ce i-a făcut copilului asigurare de viață pentru studii, și rolul asigurării.
„Compania de asigurări preia primele de asigurare până la finalul contractului. Nu știu ce alt instrument astăzi în industria financiară poate să-ți oferă o chestie de genul ăsta. Mai mult decât atât, copilul se trezește cu o sumă la 18, la 20 de ani, nu e impozitată, iarăși un lucru frumos și e păcat să nu spunem de chestiunile astea. Iarăși aici, la ASIROM am adăugat câteva aspecte care țin tot în zona de educație, în sensul în care stimulăm educația, oferim un bonus dacă copilul din clasa 5-a până în clasa 12-a are peste media nouă la școală, de 10%, sau dacă vine cu un premiu de la Olimpiada Internațională, încă un 10%, în ideea în care să spunem, ok, tu, părinte, ai un instrument de negociere cu copilul tău și poți să-l înveți să facă bani doar învățând”, afirmă Mădălin Roșu.
Asigurări pentru animale de companie
Un alt produs lansat de Asirom este asigurarea de animale de companie.
„Am constatat că sunt peste 8 milioane de români care dețin animale de companie. Și pentru asta am construit un produs dedicat lor pe care astăzi îl avem inclusiv printr-o aplicație bancară, îl vindem și prin parteneri, îl vindem și prin colegii noștri din vânzări. Încercăm pe orice palier să ajungem la clienți spunându-le și vorbindu-le frumos despre asigurări”, concluzionează președintele Asirom.
Banca digitală Salt Bank pregătește accesul clienților la achiziția de acțiuni ale companiilor listate la Bursa de Valori București direct din aplicație, fără sumă minimă de investiție, după ce s-a înregistrat recent ca intermediar la BVB și participant la sistemul de decontare, spune Simion Tihon, directorul de investiții și bancassurance.
Salt Bank a devenit intermediar la Bursa de Valori București și este participant și bancă de decontare la Depozitarul Central, după un proces de 4-5 luni. De la 120 de intermediari în 2007 s-a ajuns la un moment dat la un minim de 24, spune Tihon, care adaugă că recent vede mai mult curaj în zona de intermediere. BVB notează 29 de intermediari înregistrați în prezent.
„Avem o bază mare de clienți și un aspect care ajută la democratizarea investițiilor este faptul că este simplu, este direct în aplicația băncii și ai o parte de KYC (procedura de cunoaștere a clienților) și de AML (procedura împotriva spălării banilor) deja făcută. Procesul de onboarding durează sub un minut, pentru că deja ești clientul băncii”, spune Tihon..
Banca, parte din grupul Banca Transilvania, oferă deja în aplicație accesul la fonduri mutuale cu expunere pe acțiuni sau pe obligațiuni, acțiuni și ETF-uri internaționale cu posibilitatea de a investi de la un euro pe piețele internaționale și pregătește și investițiile directe în acțiuni la BVB.
„În foarte scurt timp, (...) este vorba de zile, săptămâni, vom putea tranzacționa și acțiuni listate la Bursa de Valori București. Tot în direcția aceasta am venit noi fără constrângeri, nu am pus o sumă minimă. Știți că pe vremuri exista o sumă minimă de a deveni investitor și era un impas aici”, spune Tihon.
Bursa și-a dublat lichiditatea în ultimul an și din punct de vedere tehnic poate face față la un număr mai mare de investitori, spune Tihon.
Clienții și investitorii de retail au nevoie de investiții recurente, adică să-și seteze ca o parte din venit să meargă în fonduri mutuale, ETF-uri sau direct în acțiuni. Cumpărările de acțiuni sunt de altfel preferate de clienții băncii.
„Și eu m-am așteptat atunci când am lansat acțiunile și ETF-urile internaționale, ca prima dată clienții să meargă spre zona de ETF-uri. Pare că investitorii sunt mai atrași să cumpere direct acțiunea. Cunosc produsul, cunosc serviciile și se uită deocamdată mai mult spre zona de acțiuni, dar partea de ETF-uri e clar în creștere”, adaugă directorul de investiții al Salt Bank.
O oportunitate când scade piața
După episoadele recente de volatilitate pe bursă, Tihon spune că riscul trebuie pus acolo unde îi e locul.
„Din păcate, nu facem ce spunea familia Rothschild, și anume să cumpărăm când e sânge pe stradă, chiar dacă e al nostru”, spune directorul de investiții al Salt Bank.
Indicele BET a atins un vârf spre finele lunii august, urmat de o corecție de circa 15% până la finele lunii septembrie. În ultimele trei săptămâni, bursa a recuperat mare parte din scăderea menționată, iar pe tot anul este în creștere cu circa 44%.
Salt Bank anunța în vară că a atins borna de 800.000 de clienți, după doi ani de la preluarea Idea Bank și relansarea sub actualul brand.
Banca și-a majorat activele în 2025 la 2,22 miliarde de lei, de la 1,26 miliarde de lei în 2024. Soldul creditelor a urcat de la 94,7 la 366 de milioane de lei.
Uniqa Asigurări de Viață va menține și în semestrul al doilea tendința de creștere din prima jumătate a anului, perioadă pentru care avansul s-a situat la 16%, transmite Radu Brăgărea, vicepreședinte Directorat, Uniqa Asigurări de Viață.
În ce privește dezvoltarea segmentului de asigurări de viață, este nevoie de mai multă educație la nivelul populației, în ce privește beneficiile, dar și de un sprijin din partea autorităților, care poate lua și forma unor avantaje fiscale, a spus acesta.
"În primele șase luni, Uniqa Asigurări de viață a avut o creștere frumoasă. Am crescut cu procente de două cifre, 16%, și ne așteptăm ca această tendință să continui și în următoarea perioadă, astfel încât să încheiem anul cu prime mai mari, cu un business semnificativ mai mare decât cel de anul trecut", a spus Brăgărea.
Compania pune accent pe digitalizare și accesul facil al clienților, inclusiv pe partea de procesare a daunelor.
"Iar pentru perioada următoare ne propunem să investim în continuare în relațiile pe care le construim cu clienții noștri, în special în zona de digitalizare, oferindu-le un acces cât mai direct și mai facil către toate serviciile și către toate opțiunile pe care le are o poliție de asigurare, atât pentru administrare cât și pentru partea de procesare a daunelor. Iar în anul ce urmează, pregătim o serie de produse de asigurare noi, care să continue seria din ultimii ani, când am introdus și noi produse de asigurare legate de fonduri de investiții. Dorim să extindem această gamă și să venim și pe partea de asigurare care oferă protecție cu produse noi și inovatoare pentru clienții noștri", a adăugat Brăgărea.
Omul care își face asigurare de viață - persoane cu responsabilități
Cei care își fac asigurare de viață sunt persoane care au, în general, responsabilități mai extinse decât propria persoană.
La nivelul populației, este nevoie de mai multă educație în ce privește asigurările de viață și economisirea pe termen lung, afirmă acesta.
"Întotdeauna este nevoie de sprijin, este nevoie de multă educație. Cea mai bună educație sau cea mai eficientă educație probabil o facem noi împreună cu partenerii noștri de distribuție, vorbind despre asigurări de viață și despre alte forme de economisire pe termen lung", a spus Brăgărea.
Sprijinul statului rămâne, însă, unul esențial pentru dezvoltarea asigurărilor și a economisirii în general. Printre măsurile care pot fi eficiente, se numără facilitățile fiscale care să încurajeze populația să acceseze astfel de instrumente financiare.
"Și în afară de educație, un accelerator, un catalizator, bineînțeles că pot să fie avantajele fiscale pe care statul le poate implementa pentru a susține această dezvoltare", a declarat reprezentantul Uniqa Asigurări de Viață.
Provocări aveți în această perioadă legate în privința plasamentelor pe care le faceți. Riscul există pentru clienți, riscul există și pentru societățile de asigurări, Iar piețele financiare pe care de regulă se fac plasamentele sunt într-o perioadă de volatilitate mare. Mare parte din plasamentele asigurătorilor, la fel care și fonduri de investiții, sunt și în ticluri de stat, în obligațiuni în care știm că nu merg bine. Nu au nici perspective de a merge bine deocamdată, pentru că vedem din Statele Unite, piețele dezvoltate, că evoluțiile sunt nefavorabile celor care au astfel de expuneri.
Da, aș spune că pentru portofoliul de produse și de clienți pe care le are Uniqa Asigurări de Viață, cu produse de asigurare în special orientate către termenul lung, situația este semnificativ mai puțin volatilă decât în alte situații, investițiile noastre sunt preponderent în titluri de stat, care oferă o stabilitate și care ne oferă și posibilitatea de a susține garanțiile pe care le oferim clienților noștri din punct de vedere financiar.
Pentru produsele de investiție, acolo unde riscul este acceptat de către client, situația este puțin mai volatilă, dar și acolo pentru produsele pe care noi le oferim și care presupun investiții regulate pe perioade lungi de timp, astfel de volatilități, de perioade de volatilitate, nu deviază sau nu schimbă scopul unei acumlări pe termen lung care trebuie să facă față și unor astfel de scăderi ce sunt naturale pe perioade lungi de timp.
Novere Capital își propune să ajungă la active de 100 de milioane de euro și să își reducă riscul de business prin orientarea către proprietăți comerciale închiriate pe termen lung.
Compania mizează pe venituri recurente, după schimbarea strategiei la începutul anului, și vizează accesul la investitori instituționali și mai sofisticați, în urma transferului pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB), spune Dan Petrișor, CEO Novere Capital (fosta Meta Estate Trust).
Transferul de pe piața AeRO pe piața principală a BVB s-a desfășurat fără întârzierile anticipate de companie, iar noile cerințe presupun schimbări în raportare și o abordare mai riguroasă a guvernanței corporative, a declarat Dan Petrișor.
„Noi vrem, ca și companie listată și ca emitent totodată, să sprijinim această creștere a pieței de capital, dar totodată să și beneficiem de această creștere prin accesul la investitori mai mari, mari instituționali, mai sofisticați”, a declarat Dan Petrișor.
În ceea ce privește trecerea de pe piața AeRO pe piața principală, CEO-ul Novere Capital a afirmat că procesul a decurs mai bine decât estimările inițiale. Potrivit acestuia, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Bursa de Valori București s-au încadrat în termenele aferente procedurilor, contrar percepției că autoritățile se mișcă lent și că anumite etape sunt amânate.
„Din punctul nostru de vedere, toate autoritățile cu care am avut de-a face, atât ASF, cât și BVB, s-au mișcat în termen. Lucrurile s-au mișcat în termen, lucrurile s-au întâmplat cum vedeți că se întâmplă. Noi ne-am pregătit pe partea noastră”, a spus Petrișor.
O schimbare importantă vizează raportarea financiară, care va trebui realizată în conformitate cu standardele internaționale. Totodată, compania trebuie să își consolideze documentația privind guvernanța corporativă și să formalizeze o serie de proceduri cerute pe piața principală. Petrișor a precizat că unele dintre aceste practici existau deja la nivel intern, iar noile reguli oferă un cadru mai riguros pentru aplicarea lor.
Compania și-a modificat strategia la începutul anului, cu accent pe creșterea ponderii veniturilor recurente. În acest context, transferul pe piața principală vine într-o perioadă în care Novere Capital își ajustează atât modelul de business, cât și modul de raportare și cerințele de guvernanță corporativă.
„Noi, la începutul anului, am venit cu o strategie nouă, strategie în care o să ne axăm preponderent pe venit recurent, o strategie care vine cumva în întâmpinarea unei strategii de venituri pe care noi o așteptăm cu mai mulți emitenți în bursă și mai mulți actori în această zonă”, a explicat Petrișor.
În ceea ce privește dimensiunea portofoliului, Novere Capital țintește active de 100 de milioane de euro, cu o rată de îndatorare estimată la 45-50%. Pentru atingerea acestor obiective, compania își reconfigurează portofoliul și reduce expunerea pe anumite activități din zona rezidențială.
Modelul anterior includea proiecte de co-dezvoltare, prin care compania sprijinea investitori imobiliari în dezvoltarea proiectelor, precum și achiziția unor pachete de apartamente care erau vândute ulterior către clienții finali, după finalizarea proiectelor. Aceste linii de business urmează să fie oprite sau reduse semnificativ, în favoarea administrării activelor comerciale.
„Focusul este pe gestionarea activelor comerciale și focusul e pe o reducere a riscului de business prin faptul că aceste active comerciale sunt închiriate pe termen lung către chiriași cu o bonitate mult superioară și, astfel, practic se reduce riscul și se îmbunătățește profitabilitatea companiei”, a declarat Dan Petrișor, CEO, Novere Capital.
Piața asigurărilor de viață și de sănătate are potențial de creștere, susținut de interesul tot mai mare pentru protecție financiară, dar și de nevoia unor produse mai accesibile și mai ușor de utilizat.
Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business, NN Asigurări de Viață, spune că revizuirea facilităților fiscale, simplificarea proceselor și dezvoltarea unor produse pentru segmente vulnerabile, precum copiii și seniorii, pot contribui la accelerarea pieței.
Piața asigurărilor de viață și de sănătate din România are perspective de creștere, în condițiile în care interesul pentru protecție financiară este în creștere, iar consumatorii acordă o atenție mai mare modului în care își gestionează bugetele. Printre factorii care ar putea susține dezvoltarea sectorului se numără modificarea facilităților fiscale, adaptarea produselor la nevoile clienților și simplificarea proceselor de accesare și utilizare a asigurărilor, potrivit Cristinei Netea.
În opinia sa, fiscalitatea reprezintă una dintre direcțiile în care ar putea interveni autoritățile pentru a stimula piața. În cazul asigurărilor de sănătate, plafonul de deductibilitate de 400 de euro a devenit mai puțin relevant, pe fondul creșterii costurilor medicale, în timp ce asigurările de viață nu beneficiază de o facilitate fiscală similară.
