O analiză realizată de DW arată că timpul excesiv petrecut în fața ecranelor interferează drastic cu etapele esențiale ale dezvoltării copilului. Cercetările arată că, pentru fiecare minut petrecut la ecran, copiii aud mai puține cuvinte de la părinți, ceea ce afectează semnificativ vocabularul și abilitățile de comunicare pe termen lung. De asemenea, abilitățile motorii, atenția și interacțiunile sociale pot fi grav afectate de timpul prelungit în fața ecranelor.
Specialiștii sugerează intervale de petrecere a timpului în fața ecranelor adaptate pentru fiecare vârstă. Aceștia susțin că principiul german al eliminării complete a ecranelor până la vârsta de 3 ani ar aduce cele mai multe beneficii dezvoltării armonioase a copiilor. Pediatrii subliniază că, la această vârstă, esențială este explorarea mediului înconjurător de către copil, precum și dezvoltarea capacității de control al atenției, fără stimuli artificiali, arată BiziDay.
De asemenea, copiii trebuie să învețe că unele nevoi necesită timp pentru a fi satisfăcute (cum ar fi intervalul dintre plâns și primirea hranei), ceea ce le va dezvolta răbdarea și acceptarea, abilități fundamentale pentru viață, spun specialiștii. Psihologii consideră, de asemenea, că cei mici nu pot face diferența între lumea virtuală și cea reală, astfel încât tot ce văd pe ecrane poate părea veridic și înfricoșător.
Analiza mai arată că, pe măsură ce copiii cresc, timpul petrecut în fața ecranelor poate fi crescut gradual. Pentru copiii de grădiniță, perioadă în care aceștia își dezvoltă abilitatea de orientare în spațiu, abilitatea de socializare și joacă cu alți copii și imaginația, specialiștii recomandă maximum 30 de minute pe zi. Aceștia subliniază că cei mici ar trebui să interacționeze direct cu mediul (tactil) și cu cei care îi înconjoară.
Pentru vârstele 6 și 9 ani, când copiii încep să-și dezvolte “compasul moral” timpul la ecran poate fi extins la 30 – 45 de minute, dar doar sub supraveghere, pentru a sprijini învățarea și formarea valorilor, fără a înlocui însă experiențele reale. Pe măsură ce copiii înaintează spre vârsta adolescenței, medicii germani recomandă un timp maxim de 45 – 60 de minute pe zi pentru copiii între 9 și 12 ani, 1 – 2 ore pentru cei între 12 și 16 ani și aproximativ două ore pentru adolescenții între 16 și 18 ani.
În această perioadă de formare a identității, este esențial ca părinții să pună întrebări deschise și să permită copiilor să le arate ce urmăresc online, pentru a-i feri de eventuale pericole, mai precizează psihologii.
Totuși, specialiștii recunosc că tehnologia, dacă este folosită conștient și cu limite, poate contribui la dezvoltarea intelectuală și întărirea relațiilor sociale – pentru învățarea limbilor străine, găsirea unor grupuri de colegi, menținerea legăturii cu familia și dezvoltarea sau schimbul de idei.
