Tiberiu Urdăreanu: România este vulnerabilă în fața atacurilor teroriste și a celor cibernetice

Tiberiu Urdăreanu: România este vulnerabilă în fața atacurilor teroriste și a celor cibernetice
scris 7 oct 2015

Tiberiu Urdăreanu, proprietarul UTI, cel mai mare grup specializat în servicii de securitate din țară, vorbește pentru Profit.ro despre evoluția afacerii pe care o conduce și despre "impotența" administrativă la nivel național și susține că România este vulnerabilă atât în fața atacurilor teroriste, cât și a celor cibernetice.

Reporter: Cum au mers afacerile grupului UTI în acest an?

Tiberiu Urdăreanu: În acest an am câștigat licitații și am semnat contracte pentru proiecte importante: sistemele de instalații pentru magistralele noi ale Metrorex, dar și modernizarea celor vechi, proiecte de ITS (Intelligent Transportation Solutions) atât în România (Iași, Brașov, Galați), cât și în străinatate (Sofia, Burgas), modernizarea pationoarului Mihai Flamaropol, implementarea unor soluții informatice complexe (Registrul Agricol Român, sistemul de management al calității apei), exportul de servicii informatice, lucrări în domeniul aeroportuar (Iași, Bacău) și ingineria mediului (lucrări de construcții și instalații pentru modernizarea stațiilor de epurare la Dorohoi, Rădăuți, Ocna Sibiului, Strehaia, Cujmir, Gura Văii). 

R: Care sunt sunt domeniile cu cele mai mari creșteri?

T.U.: Avem creșteri în majoritatea domeniilor noastre de activitate: sisteme IT, managementul traficului, sisteme pentru apărare națională, instalații pentru construcții și servicii de facility management. 

R: Sunt și domenii cu scăderi?

T.U.: O stagnare se produce în domeniul sistemelor complexe de securitate. O creștere importantă am înregistrat, însă, în activitatea de emitere a certificatelor digitale, a celei de prelucrare a datelor personale și emitere de carduri (permisele de circulație din Cipru, de exempu), precum și a aplicațiilor de tip tahograf digital, vândută deja în peste 12 țări.

R: Doar segmentul sistemelor complexe de securitate s-a oprit din creștere sau sunt și alte piețe care stagnează sau scad?

T.U.: Segmentele mai importante de piață, cum este cel al infrastructurii critice în domeniile energetice și industriale, nu au bugetat investiții in acest an, deși nevoile și reglementările din aceste domenii ar impune eforturi investiționale pentru securitate mai importante. O situație critică există și în domeniul infrastructurii de e-government și a sistemelor informatice complexe. Llipsa de mentenanță, tipică în România din păcate, face ca și sistemele care au funcționat eficient să se degradeze. 

R: Cum se reflectă evoluția acestor piețe în cifra de afaceri a grupului UTI?

T.U.: Pentru anul acesta estimăm o cifră de afaceri de aproximativ 150 milioane de euro, în creștere față de cifra de afaceri înregistrată în anul 2014 (125 milioane euro). 

R: Sunt domenii noi în care ați intrat în acest an?

T. U.: La finalul anului trecut am înfiintat o companie nouă, Altimate, care oferă soluții de automatizare a proceselor de business (platforme software pentru Enterprise Resource Planning, Supply Chain Management, Customer Relationship Management, Asset Management și Business Intelligence, dar și sisteme hardware și consumabile).  

Tot în 2014 am achiziționat o companie specializată în furnizarea de soluții și dezvoltarea de aplicații GIS (Geographic Information System): planuri de urbanism, baze de date GIS, cadastru general, registrul spațiilor verzi, registrul agricol, taxe și impozite, producție de date 3D (Lidar), producție de ortofotoplanuri, soluții IT pentru utilități, soluții pentru situații de urgență.

R: Care sunt principalele investiții din acest an?

T.U.: S-au realizat investiții în compania noua înființată, Altimate. De asemenea, UTI are o tradiție în a investi in activitățile de cercetare și dezvoltare de noi produse. Avem un volum important de proprietate intelectuală și considerăm că acesta este un motor important de creștere organică. Efortul investițional propriu al UTI se ridică la 3 milioane de euro în 2015. Este o cifră mică relativ la standardele companiilor de tehnologie, chiar și față de cât investea UTI în anii trecuți (5-7 milioane euro), dar anul acesta UTI a facut și un efort substanțial de a-și reduce expunerea bancară și a returnat sume semnificative din împrumuturile bancare.

R: În ce țări noi v-ați extins afacerile în acest an și cu cât contribuie străinătatea la afacerile UTI? 

T.U.: Anul acesta am deschis o filială în Bulgaria, unde avem deja patru proiecte importante în zona ITS - management de trafic în Sofia, management al transportului public în Burgas - și în zona siguranței publice - supraveghere video urbană în Varna și un sistem de analiză video în cateva stații de metrou din Sofia. Mai avem proiecte în Cipru, Albania, Polonia, Republica Moldova. Proiectele din străinatate reprezintă 12% din cifra de afaceri.

R: Aveți și proiecte noi în țările în care sunteți deja prezenți de mai multă vreme?

T.U.: Anul trecut am finalizat în Polonia un proiect de instalații mecanice pentru compania de metrou din Varșovia. Lucrările au fost realizate cu tehnicieni specializați din România atât angajați UTI, cât și subcontractori. Valoarea lucrarilor a fost de aproximativ 3 milioane de euro. Anul acesta finalizăm tot în Polonia un proiect de management al traficului în localitatea Kalisz, proiect în valoare de 2 milioane de euro. Așa cum am menționat deja, în Bulgaria avem proiecte de management al traficului și de securitate urbană din care derulăm aproximativ 10 mil euro în acest an. Câteva milioane de euro se realizează și prin export de servicii informatice și a unor produse hardware “marca UTI”, în Italia.

R: Care sunt planurile UTI pentru anul viitor? 

T.U.: Să ne dezvoltăm pe piețe externe. Avem o companie în Polonia. Recent am deschis o filială în Bulgaria, unde avem deja în derulare 4 proiecte importante. Mai avem o companie în Republica Moldova și proiecte în alte țări europene. Un alt obiectiv este de a ne dezvolta pe mai multe domenii, de exemplu infrastructură medicală. Noi credem că acesta va căpăta amploare în România. Un alt domeniu de dezvoltare este cel al eficienței energetice, despre care am spus mai sus.

R: Mai aveți în plan achiziții de companii în perioada următoare?

T.U.: Pentru etapa imediat următoare, ne vom concentra spre domeniile eficienței energetice, către cel medical (healthcare) și bineînțeles cel al cybersecurity. Bugetele anuale pentru achiziții nu sunt mari, de ordinul 2-3 milioane de euro pe an, pentru că în aceasta perioadă targetăm companii mici dar care posedă proprietate intelectuală și care au nevoie de investiții pentru a se dezvolta. Desigur, aceste bugete vor suferi ajustări pozitive sau negative, în funcție de contextul economic.

R: A ieșit România din criză?

T.U.: Da, România a ieșit din crizele economice care s-au succedat în ultimii 6-7 ani, dar continuă să fie într-o profundă criză de identitate, neexistand priorități și obiective strategice la nivel național care să ducă la o aliniere a eforturilor investiționale. România mai este într-o puternica criză administrativă. Nu încurajăm meritocrația, performanța și rezultatele. Orice altceva este important, dar nu acestea. În fine, România este într-o criză a valorilor. Nu încurajăm și nu răsplătim generarea de valoare nici la nivel instituțional, nici în economie și nici la nivel personal. A fi valoros în sensul creării de valoare, este neinteresant.

R: Cum vedeți economia românească anul viitor?

T.U.: Cred că România are șanse bune de a deveni o putere economică regională. Avem multe ingrediente care să ne dea speranța unei evoluții bune, dar evident, trebuie să rezolvăm cât mai rapid aceasta impotență administrativă în a nu dezvolta o infrastructură în condiții de eficiență.

Cred, de asemenea,  că ar trebui reconsiderat rolul economic și social al companiilor. Mentalitatea în România spune că atunci când ai o companie, te îmbogățești tu și sărăcesc alții. Evaluările noastre interne arată că în ultimii cinci ani cifra noastră de afaceri medie anuală a fost cam 130 de milioane de euro, din care anual 20 milioane de euro anual sunt salarii, 35 milioane de euro taxe și impozite și 2,5 milioane de euro dividende pentru 5 acționari. Proporția între dividende, salarii și impozite este cu totul alta decât cea percepută public. Aceasta mentalitate, cât și lipsa de transparență a multor companii, ar trebui schimbate în viitor, pentru ca societatea să vadă și să capete încredere în companiile private din România. 

R: În contextul amenințărilor teroriste din Europa, cât de pregătită este România?

T.U.: Securitate totală nu există. Nici în România și nici altundeva. Ca urmare a eforturilor făcute în ultimii 10 ani, România este, după părerea mea, pregătită la un nivel satisfacător în domeniul securității fizice și a protecției contra incendiilor. S-a investit atât în educare, cât și în reglementare și în implementare, la toate nivelele. Dar stăm mai puțin bine pentru a face față amenințărilor asimetrice reprezentate în principal de terorism. Sigur, securitatea are un cost și trebuie să fim conștienți de acesta. Și chiar plătind acest cost, nimeni nu poate să garanteze o securitate absolută. În primul rând ar trebui să se accelereze procesul de legiferare, mai ales în domeniul cybersecurity. Suntem vulnerabili din acest punct de vedere și noi companiile și cetățenii. Nu ne putem apăra suficient de bine singuri, fără niște “forțe de ordine” virtuale bine reglementate. 

R: Cât de scumpă este securitatea?

T.U.: Ca o medie, costurile legate de securitatea oricărei investiții sunt de ordinul a 10% din valoarea investiției. Aici intră securitatea fizică, protecția antiincendiu și, parțial, securitatea informatică. Sigur, valoarea este mai mare în cazul infrastructurii critice (energie, aeroporturi, porturi, metrou) și a marilor aglomerări publice (stadioane, săli de evenimente, mall-uri) și este mai mică în cazul unor investiții de tip baze logistice, construcții civile etc. 

Este foarte mult de făcut in domeniul educării liderilor în ceea ce privește riscurile și managementul lor. Nivelul de conștientizare este foarte redus chiar și la nivelele de top management. Consiliile de administratie, care răspund pentru riscurile de securitate, sunt prea puțin aplicate asupra acestui subiect și accepta soluții simple, de compromis. Sunt foarte puține companiile care au separat poziția de director IT de cea de director pentru securitate informatică. Se merge pe principiul “all in one” care este riscant și blochează dezvoltările din domeniul securității IT.

Sunt multe de făcut și în domeniul regenerării și dinamizării industriei de securitate și apărare din România, al definirii priorităților și a programelor de înzestrare a Ministerului Aparării Naționale și al bugetării multianuale a acestora. S-a aprobat o majorare a cheltuielilor militare astfel încât armata va face achiziții de aproximativ un miliard de euro anual. Asta înseamnă o creștere de peste 5 ori față de nivelul anilor anteriori. Cum va face Ministerul Apărării acest salt? Cu aceleași resurse umane ca și până acum? Cu aceeași legislație pentru achiziții? Greu de crezut.

 

 

viewscnt
Afla mai multe despre
tiberiu urdareanu
interviu
uti
securitate