Într-un interviu recent, Kostas Salvaras, Area Vice President South-East Europe Cluster în cadrul Philip Morris International (PMI) vorbește despre rolul strategic al Philip Morris International (PMI) în consolidarea competitivității și rezilienței industriale a Europei, dar și în accelerarea tranziției către produse fără fum. Europa a devenit un veritabil hub global de tehnologie și know-how în domeniul reducerii riscurilor asociate fumatului.
Potrivit studiului „Impactul economic al Philip Morris International în Uniunea Europeană”, realizat de EY-Parthenon, PMI a generat între 2019 și 2023 o contribuție totală estimată la aproximativ 290 miliarde de euro, confirmând importanța companiei în peisajul economic al regiunii.
Care sunt principalele concluzii ale studiului „Economic Footprint in the EU” și ce relevanță au pentru industrie?
Studiul „Impactul economic al Philip Morris International în Uniunea Europeană”, realizat de EY-Parthenon arată că, între 2019 și 2023, Philip Morris International a avut o contribuție economică totală de aproximativ 290 miliarde euro în Uniunea Europeană, o confirmare a faptului că avem un rol semnificativ în regiune. În cifre, această sumă include: 181 miliarde de euro contribuții fiscale, peste 80% provenind din accize, investiții de 43,4 miliarde de euro și exporturi în valoare de 33,4 miliarde de euro, cu o rată anuală de creștere de 12%. Mai important, investim în ceea ce contează cel mai mult – oamenii. Contribuția noastră la locurile de muncă și ecosistemul „Fabricat în Europa” este vizibilă prin cele 1 milion de locuri de muncă susținute, dintre care aproximativ 21.500 de locuri de muncă directe, și 19,6 miliarde de euro direcționate către peste 45.000 de furnizori.
Toate aceste rezultate confirmă rolul strategic al PMI în competitivitatea și reziliența industrială a Europei, dar și în tranziția globală către produse fără fum. Ele confirmă, de asemenea, că noi, ca organizație, ne facem partea noastră. Peste 40% din veniturile noastre nete la nivel global provin din produse fără fum, iar majoritatea acestora sunt fabricate în 15 dintre cele 19 unități de producție din UE. Impactul nu este doar asupra economiilor, ci și asupra sănătății publice, deoarece oferim alternative mai puțin dăunătoare decât continuarea fumatului.
Studiul subliniază că investițiile în inovație și infrastructură industrială nu doar sprijină obiectivele de business, ci și generează valoare economică semnificativă pentru statele membre. În plus, aceste investiții în inovație ne-au ajutat să dezvoltăm și să comercializăm alternative mai puțin dăunătoare decât continuarea fumatului, ceea ce contribuie și la sănătatea publică. Pentru industrie, mesajul este clar: politicile publice trebuie să încurajeze inovația și să creeze un cadru predictibil, care să stimuleze investițiile și tranziția către alternative mai puțin dăunătoare decât continuarea fumatului. În același timp, este esențial ca viitoarele politici să evite abordările de tip «one size fits all». Reguli proporționale și previzibile, alături de spațiu de ajustare la nivelul fiecărui stat membru, mențin integritatea pieței unice fără a uniformiza artificial realități diferite și dau industriei semnale clare pentru a investi în Europa.
Ce înseamnă pentru PMI și pentru Europa investițiile realizate în ultimii ani în tehnologie și infrastructură?
Investițiile realizate de PMI în ultimii ani – peste 43,4 miliarde euro la nivelul UE între 2019 și 2023, din care 2,3 miliarde euro în cercetare și dezvoltare – au o dublă semnificație. Pentru PMI, ele reprezintă fundamentul transformării companiei, temelia pe care ne-am asumat să construim un viitor fără fum, prin cercetarea, fundamentarea științifică și dezvoltarea produselor inovatoare fără fum. Astăzi, 15 din cele 19 fabrici PMI din Europa produc exclusiv sau parțial produse fără fum, ceea ce demonstrează amploarea acestei tranziții susținute de peste 14 miliarde de dolari la nivel global cu începere din 2008.
Pentru Europa, aceste investiții înseamnă o contribuție la reziliență industrială, inovație, locuri de muncă și competitivitate.
O parte semnificativă din totalul investițiilor din UE este alocată rețelei noastre de furnizori, cu care ne propunem să construim relații pe termen lung. Scopul este de a promova continuitatea și stabilitatea afacerilor, permițând în același timp furnizorilor noștri să își extindă operațiunile, să investească în dezvoltarea forței de muncă și să fie mai sustenabili. Acest lucru consolidează și mai mult cadrul industrial al UE, deoarece aceștia își implică propria rețea de subcontractori și amplifică impactul economic în diverse industrii.
Cum se reflectă aceste investiții în lanțul valoric european și în dezvoltarea tehnologică?
Investițiile PMI au un efect multiplicator în întreaga economie europeană. În perioada 2019–2023, compania a direcționat 19,6 miliarde euro către peste 45.000 de furnizori, ceea ce a consolidat reziliența lanțurilor de aprovizionare și a sprijinit ecosisteme industriale locale. Aceste parteneriate nu sunt doar tranzacții comerciale, ci relații pe termen lung care oferă stabilitate financiară și oportunități de creștere pentru acești furnizori. Investițiile PMI au stimulat digitalizarea, lanțurile de aprovizionare circulare și inițiativele de sustenabilitate, ceea ce înseamnă că partenerii noștri beneficiază de transfer de know-how, acces la tehnologii moderne și standarde ridicate de calitate. În plus, achizițiile de frunze de tutun în valoare de 625 milioane euro au susținut comunități agricole și au influențat salarii de peste 10,5 miliarde euro în sectorul agricol.
În ceea ce privește dezvoltarea tehnologică, investițiile de 2,3 miliarde euro în cercetare și dezvoltare au accelerat inovația în Europa și au transformat o mare parte din fabricile europene ale PMI în centre de producție pentru consumabile pentru alternativele fără fum. Astfel, Europa a devenit un hub global pentru tehnologie și know-how în domeniul reducerii efectelor dăunătoare asociate fumatului. Practic, fiecare euro investit de PMI generează un impact suplimentar estimat de 1,5 euro în contribuții la economie, iar pentru fiecare loc de muncă direct creat, se susțin alte aproximativ cinci în economie.
Totuși, pentru ca Europa să rămână competitivă și să nu devină „un teren de testare” pentru inovațiile dezvoltate în alte regiuni, este esențial să existe un cadru legislativ și fiscal care să încurajeze investițiile și asumarea riscurilor. În prezent, reglementarea excesivă și aplicarea rigidă a principiului precauției pot frâna progresul tehnologic și pot descuraja capitalul privat. Așa cum subliniază raportul Draghi și liderii din industrie, reindustrializarea Europei depinde de stimularea productivității prin inovație, digitalizare și tehnologii avansate. Pentru aceasta, este nevoie de politici publice care să sprijine cercetarea, să reducă barierele birocratice și să creeze un ecosistem antreprenorial deschis și curajos. Numai astfel Europa poate transforma investițiile actuale într-un avantaj competitiv durabil și într-un motor real al progresului economic și social
Cum se reflectă tranziția către produse fără fum în impactul economic al PMI în Europa?
Tranziția către produse fără fum este motorul principal al impactului economic al PMI în Europa. Astăzi, peste 40% din veniturile globale ale companiei provin din produse fără fum, fabricate și în cele 15 fabrici din UE. Această transformare a necesitat investiții masive – peste 43,4 miliarde euro în UE în ultimii cinci ani, după cum am menționat deja.
În România, această tranziție s-a concretizat prin investiții de peste 730 milioane euro între 2017 și 2025 în fabrica Philip Morris România din Otopeni, care este astăzi complet convertită pentru manufacturarea produselor fără fum. Această fabrică nu doar susține locuri de muncă și dezvoltarea competențelor, ci și poziționează România ca un centru regional de producție și export, cu 92% din producție destinată piețelor externe. „Lecția România” este scalabilă la nivel european: reguli clare și proporționale, parteneriate pentru formarea competențelor și fermitate împotriva economiei subterane creează un mediu în care capitalul privat vine, rămâne și crește. Ceea ce funcționează aici poate funcționa și în restul Uniunii, accelerând productivitatea și întărind poziția Europei ca pol de export pentru produsele fără fum.
Impactul economic al acestei tranziții în Europa este vizibil în mai multe direcții. Exporturi: produsele fără fum au generat exporturi de 33,4 miliarde de euro în perioada 2019–2023. În România, exporturile de produse fără fum au ajuns aproape la 1 miliard de euro, echivalentul a jumătate din exporturile de grâu. Locuri de muncă și lanț valoric: transformarea a susținut 1 milion de locuri de muncă în UE, inclusiv în sectoare conexe precum agricultură, logistică și retail. Reindustrializare sustenabilă: fabricile convertite la produse fără fum, cum este cea din Otopeni, demonstrează cum investițiile în tehnologie pot revitaliza industria europeană și pot crea valoare adăugată ridicată.
Ce oportunități creează această transformare pentru România?
Misiunea pe care ne-am asumat-o, de a construi un viitor fără fum și de înlocui țigările cu alternative mai puțin dăunătoare decât continuarea fumatului, creează pentru România oportunități care depășesc simpla producție. În primul rând, poziționează țara ca centru regional pentru inovație și reglementare, ceea ce îi conferă un rol activ în modelarea politicilor europene privind produsele fără fum. În al doilea rând, creează premise pentru atragerea de investiții suplimentare în tehnologie, cercetare și dezvoltare, inclusiv în domenii conexe, cum ar fi digitalizarea agriculturii și economia circulară.
Această tranziție stimulează și dezvoltarea competențelor locale, prin programe de formare și colaborări cu universități, pregătind forța de muncă pentru industrii cu valoare adăugată ridicată. În plus, România poate valorifica această poziție pentru a deveni un punct de plecare către piețele din Europa de Sud-Est și Orientul Apropiat și pentru a-și consolida rolul în comerțul internațional. În esență, vorbim despre o oportunitate de reindustrializare sustenabilă, care combină tehnologia, exporturile și know-how-ul pentru a genera creștere economică pe termen lung.
Ce măsuri ar putea accelera impactul pozitiv al PMI asupra economiei europene?
Pentru ca impactul economic și social să fie amplificat, e nevoie de un cadru care stimulează investițiile și inovația, nu inerția. Sunt trei direcții esențiale: reglementare predictibilă și diferențiată, stimularea inovației și a reindustrializării și parteneriate pentru educație. Vorbim despre reguli stabile și proporționale cu riscul, care evită abordarea „toți la fel” și lasă spațiu statelor membre să își calibreze politicile. Astfel păstrăm echilibrul dintre obiectivele comune și suveranitatea națională, oferim industriei semnale stabile pe termen lung și orientăm capitalul privat către tehnologii care creează valoare în Europa.
Al doilea element este transformarea cercetării făcute în Europa în capacități industriale tot aici. Avem nevoie de proceduri mai rapide pentru proiecte industriale, de reducerea barierelor birocratice și de mecanisme care atrag capital privat către cercetare, digitalizare și producție sustenabilă. Cu o reglementare care pune accent pe competitivitate – nu pe prudență excesivă – inovația ajunge mai repede în fabrici și în portofoliul de export al Uniunii.
Nu în ultimul rând, parteneriatele dintre industrie, autorități și mediul academic sunt esențiale pentru educație și informare echilibrată în ceea ce privește fumatul și alternativele fără fum: prevenție pentru tineri, sprijin pentru renunțare și acces pentru fumătorii adulți la alternative cu efecte mai puțin dăunătoare decât continuarea fumatului. În paralel, combaterea economiei subterane trebuie să rămână o prioritate, cu instrumente eficiente acolo unde este nevoie, dar fără poveri inutile. Cu aceste trei direcții - reguli clare și proporționale, viteză pentru inovație și parteneriate pentru educație - Europa poate transforma tranziția către produse fără fum într-un avantaj competitiv durabil și într-un standard global de succes „Fabricat in UE”, vizibil în locuri de muncă mai bune, tehnologie creată aici și încredere pe termen lung.
