Deși senatorii ar fi trebuit să respingă, luni, în prima zi de lucru a noii sesiuni parlamentare, proiectul de lege prin care execuția fără autorizație a lucrărilor de construcții nu mai este sancționată cu închisoarea, inițiativa fost retrimisă pentru dezbatere la comisia de specialitate. Propunerea legislativă îi are ca autori pe mai mulți deputați, în frunte cu fostul ministru al Justiției Florin Iordache, iar reprezentanții majorității PSD-ALDE, care au cerut rediscutarea, susțin că proiectul ar decongestiona activitatea instanțelor.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Comisia pentru administrație și organizarea teritoriului întocmise încă din sesiunea trecută un raport de respingere a legii, subliniind că proiectul de lege are ”ca efect eliminarea oricărei forme de răspundere pentru executarea fără autorizație de construire sau de desființare (...), faptele urmând a nu mai fi sancționate nici măcar contravențional”.
Reprezentanții Puterii au cerut retrimiterea proiectului la comisie, pentru rediscutare, arătând că este bine ca ”membrii comisiei să se aplece asupra inițiativei mai cu atenție, fiind nevoie de o decongestionare a activității instanțelor”.
Autorii propun eliminarea din lege a unei prevederi care stabilește ca infracțiune și pedepsește cu amendă sau închisoare de la 3 luni la 1 an execuția fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a următoarelor tipuri de lucrări:
- lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege - monumente, ansambluri, situri - inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil - teren și/sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate;
- lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;
- lucrări de foraje și excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață, subterane sau subacvatice;
- organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote.
Conform autorilor, contraziși însă de comisia de specialitate, proiectul menține pedeapsa cu închisoarea pentru celelalte două categorii prevăzute de lege, și anume:
- continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente;
- întocmirea ori semnarea documentațiilor tehnice - D.T. necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și a proiectelor tehnice și a documentațiilor de execuție, pentru alte specialități decât cele certificate prin diplomă universitară.
Autorii proiectului își motivează propunerea prin faptul că pe rolul instanțelor de judecată se află câteva mii de dosare care privesc executarea unor lucrări fără autorizație, dar în proporție de 99% cazurile respective se sancționează cu o simplă amendă. În plus, potrivit inițiatorilor, amenzile pentru astfel de infracțiuni au un cuantum menit să descurajeze demararea unor lucrări fără autorizație de construire.
”Considerăm că o asemenea inițiativă are atât rolul de a decongestiona activitatea instanțelor, cât și acela de a nu mai fi nevoie ca, pentru fiecare autorizație care a expirat câteva zile, funcționarii de la Inspectoratul de Stat în Construcții, să nu mai fle nevoiți (sic!) să depună plângeri penale”, încearcă să explice inițiatorii în expunerea de motive a proiectului.
Aceștia invocă în sprijinul proiectului și exemple concrete de pe rolul instanțelor pentru astfel de situații:
- ”A expirat de câteva zile o autorizatie de construcție care avea ca termen doi ani și, pentru că lucrările au continuat, autorităților locale sau persoanelor fizice le sunt deschise dosare penale în condițiile în care se cunoaște că termenul de aprobare a unei noi autorizații durează, în cel mai bun caz, 30 de zile, dar în practică s-a demonstrat că poate dura și câteva luni”.
Aici, autorii mai arată că o autorizație de construire se poate elibera doar după expirare, lucru care duce automat la sistarea unor lucrări de anvergură, în anumite cazuri fiind vorba despre lucrări ale autorităților publice locale, cu finanțare europeană, ceea ce provoacă întârzieri pentru finalizarea lucrărilor.
- ”Persoane au strâns bani pentru asfaltarea sau pietruirea unui drum care nu era prins în niciun proiect de asfaltare al autorităților locale și acestor cetățeni, care nu doreau decât îmbunătățirea condițiilor de trai, li s-au deschis dosare penale”.
- ”Zeci de construcții monument din întreaga țară se prăbușesc lunar, iar proprietarii nu pot face nici măcar îmbunătătiri la fațade din cauza faptului că autorizațiile pentru astfel de clădiri pot dura și ani de zile până a fi aprobate. La nivelul Ministerului Culturii și ldentității Naționale, comisia de resort avut luni întregi cât nu a funcționat, din diverse motive, iar proprietarilor care au făcut reparații de urgență li s-a întocmit dosar penal”.
