Dream Film Production Company, care a produs serialul de televiziune Adela și emisiunea Hello Chef, a cumpărat Domeniul Știrbey, în vara anului 2022, la un preț de 8.050.000 euro în cadrul unei licitații organizate în cadrul procedurii de faliment a fostului proprietar, Bucharest Arena.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Compania Dream Film Production Company, fostă Antena 4 SRL, o are ca unic asociat pe Dana Bugean (40 de ani), fostă președinte a Partidului Umanist Social Liberal și membru activ al partidului inspirat de Dan Voiculescu. Ea a lucrat ca jurnalist în cadrul grupului Intact, iar din 2011 este director de vânzări pe proiecte TV speciale în cadrul Antena Group.
Bugean deține și cunoscutul furnizor de decorațiuni și cadouri pentru nunți și botezuri Le Cose Animate.
Până în noiembrie 2018, când și-a schimbat denumirea, firma Dream Film Production Company a fost deținută de Camelia și Corina Voiculescu, fiicele lui Dan Voiculescu, și de Grupul Industrial Voiculescu și Compania (GRIVCO) SA, potrivit datelor furnizate de termene.ro.
Noul proprietar se pregătește acum de redeschiderea Domeniului Știrbey, strategia sa incluzând restaurarea monumentelor și construcțiilor istorice existente, precum Palatul Știrbey și capela, construite la mijlocul secolului 19; reabilitarea zonelor degradate; refacerea construcțiilor existente pe terenul de circa 24 de hectare; introducerea unor elemente informative, cu privire la istoricul și obiectivele din parc; inserarea de obiecte de mobilier urban și reabilitarea și completarea circulațiilor existente.
Domeniul istoric Știrbey Vodă se dorește a fi transformat în cel mai mare hub de evenimente și experiențe culturale și gastronomice din zona Bucureștiului. El va cuprinde 3 pavilioane de evenimente cu o capacitate maximă de circa 1.500 de persoane.
Pavilionul Regina Maria va fi extins și va deveni cea mai mare locație a Domeniului Știrbey Vodă, dedicat ceremoniilor, lansărilor, galelor și conferințelor de mari dimensiuni.
Pavilionul Prințesa Nadeja este conceput ca o extensie vizuală a lacului, cu un design inspirat de apă, iar pavilionul Prințul Știrbey este un spațiu contemporan, deschis deja publicului din vara acestui an.
Planul cuprinde și realizarea, în zona de sud-vest a terenului, a unui grup de unități de cazare pe termen scurt, cu caracter temporar. Unitățile, în numar de 13, au capacitatea de 4 camere duble pe unitate. Acestea sunt destinate invitaților de la evenimentele cu durată prelungită, se precizează în documentele pregătite de X Architecture & Engineering Consult, biroul de arhitectură al dezvoltatorului imobiliar One United Properties.
Se va amenaja, în zona de sud-est a terenului, și o parcare cu o capacitate de 302 locuri.
„[Lucrăm la] avizele pentru autorizația de construcție. Avizele de mediu sunt necesare doar pentru 2 din repere, căsuțele fiind vizate în primul rând. Pentru aceste investiții nu s-au demarat încă lucrările. Așteptăm acest aviz de mediu în vederea depunerii documentației pentru autorizația de construire. Începerea investițiilor este estimată pentru martie 2026, după obținerea avizelor“, a declarat, pentru Profit.ro, Eugenia Bălan, CEO al Dream Film Production Company, fostă directoare a studiourilor Media Pro.
Investiția în extinderea pavilioanelor Regina Maria și Prințesa Nadeja este calculată de proiectanți la aproape un milion de euro, amenajarea parcării are alocat un buget de 600.000 de euro, iar realizarea celor 13 unități de cazare alți 455.000 de euro. În total, valoarea investiție este estimată prin deviz la 2,2 milioane euro, fără TVA.
Proiectul are deja aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD).
Anul trecut, Dream Film Production Company a cumpărat la licitație de la statul român și terenul și clădirile în ruină ale fostei fabrici de conserve alimentare Buftea, prima de acest fel din țară, înființată în 1870 de prințul Barbu Știrbey, proprietate care se învecinează cu Domeniul Știrbey.
Amplasamentul fostei fabrici de conserve este marcat cu rosu pe hartă
Domeniul Știrbey a intrat în faliment din 2019 și a fost scos la licitație cu un preț de pornire de 7,9 milioane euro. În 2007, domeniul a fost cumpărat de la moștenitorii familiei Știrbey, pentru 9 milioane de euro, de către firma Bucharest Arena.
Palatul Știrbey este cel mai vast domeniu pentru evenimente din România, cu o istorie care începe în secolul al XIX-lea. Construcția Palatului Știrbey a început în anul 1850 la ordinul lui Barbu Dimitrie Știrbey, domnitor al Țării Românești, și a durat până în anul 1863.
Istoria Domeniului
Profit.ro anunța la momentul insolvenței că planul de redresare impunea achitarea unor datorii de aproape 110 milioane lei, în principal către Alpha Bank și Eximbank, care dețineau împreună 68% din masa credală. Pentru a reveni "curat" pe piață, planul firmei includea parteneriate cu cele mai importante agenții de organizare evenimente corporate și cu agențiile de turism, pentru ca Domeniul Știrbey să fie inclus în circuite destinate turismului cultural, oferit turiștilor străini în completare alături de vizitele la Muzeul Satului, Centrul Istoric sau Palatul Parlamentului, închirierea în regim hotelier a apartamentelor din palat, intrarea pe nișa petrecerilor pentru copii și atragerea unor noi festivaluri, de genul Summer Well și Zurlandia.
Profit.ro a anunțat în februarie 2018 că administratorul Domeniului Știrbey din Buftea, firma Bucharest Arena, a intrat în insolvență cu datorii totale de 100 milioane lei, după ce a cumpărat palatul cu gândul de a-l transforma într-un hotel exclusivist, proiect abandonat ulterior, și a eșuat în încercările repetate de a vinde clădirea.
În 2007, când a fost cumpărat domeniul de la moștenitorii familiei Știrbey, firma Bucharest Arena îl avea ca acționar și pe Ion Moraru, care a deținut mai mulți ani funcția de secretar general al Guvernului în Cabinete PSD. Înainte de a fi radiată în aprilie 2023, conform termene.ro, în acționariat mai era Dan Octavian Cociș, fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului în perioada 2001-2004 (19,89% din acțiuni), alături de Valerian Mareș (29,83%), fostul patron al firmei Producție Ardealul, Ilie-Staicu Olteanu (29,83%), Emil Pop (19,89%) și Cristian Singer (0,55%).
Planul de reorganizare prevedea realizarea unei oferte complexe destinată pieței evenimentelor corporate, în sensul că, pe lângă oferta F&B (food&beverage), să fie adăugat un set de servicii conexe, astfel încât să răspundă tuturor cerințelor acestui tip de evenimente: sonorizare, lumini, proiecții, scenotehnică, activități special concepute pentru programe team building indoor și outdoor etc.
Era planificat să fie avute în vedere marile corporații, care au în activitatea curentă organizarea de seminarii, team buildinguri, lansare de produse, zile aniversare, întâlniri cu clienții, întâlniri cu distribuitorii zonali etc.. Încheierea unor parteneriate cu cele mai importante agenții de organizare evenimente corporate, astfel încât Domeniul Știrbey să fie prima opțiune în alegerea locației, era un alt obiectiv.
Era pregătită și încheierea unor parteneriate cu agențiile de turism în vederea includerii Domeniului Știrbey în circuite destinate turismului cultural, prin vânzarea unor servicii adresate turiștilor străini și nu numai. Pachetele trebuia să cuprindă și servicii de alimentație într-un interval de timp de aproximativ două ore. Aceste pachete ar fi venit în completare alături de vizitele la: Muzeul Satului, Centrul Istoric sau Palatul Parlamentului.
Amenajarea apartamentelor și camerelor disponibile în Palatul Stirbey, ce se doreau a fi închiriate în regim hotelier participanților la evenimente, amenajarea unor spații destinate petrecerilor pentru copii și atragerea unor noi festivaluri având în vedere succesul celor două proiecte Summer Well și Zurlandia erau alte planuri ale administratorului.
Intrarea în insolvență a fost argumentată în document prin faptul că lipsa fondurilor s-a concretizat în imposibilitatea societății de a pune în practica planul de afaceri propus inițial, respectiv amenjarea unui ansamblu de restaurante, a unui hotel și a unui ansamblu de locuințe, precum și prin lipsa locurilor de cazare, care a determinat pierderea unui număr important de evenimente. Bucharest Arena avea credite contractate de la două bănci, Alpha Bank și Eximbank.
La momentul cumpărării Domeniului, proprietarii și-au anunțat intenția de a transforma Palatul Știrbey într-un hotel exclusivist, cu un restaurant de cinci stele, dar și un muzeu dedicat familiei Știrbey. Proiectul a pornit în forță, cu organizarea nunții pentru fotbalistul Cristian Chivu, dar fără amenajarea hotelului.
Ulterior, când planul nu a putut fi concretizat, iar palatul a devenit spațiu doar pentru evenimente mondene, precum nunți și botezuri, proprietatea a fost scoasă la vânzare la aproximativ 20 de milioane de euro, dar nu a putut fi vândută.
În aprilie 2010, Bucharest Arena a mai apărut pe lista instanței ca cerându-și insolvența, dar solicitarea a fost rectificată atunci rapid, conducerea firmei vorbind despre "o eroare de procedură".
Ulterior, firma a invocat, în documente contabile, povara creditelor contractate de la bănci, în principal Alpha Bank, dar și-a păstrat optimismul și încrederea într-un plan de redresare chiar dacă economia intrase între timp în criză, apelând la măsuri precum reducerea drastică a schemei de personal (de la 91 la 30 de angajați pe parcursul unui singur an, 2013-2014) și amenajarea unui Parc Aventura Stirbey, cu 4 trasee pentru copii și 8 trasee pentru adulți, investiție de 112.000 euro.
Domeniul și palatul au ajuns în atenția înaltei societății bucureștene la începutul secolului XX. Printre vizitatorii domeniului a fost și Regina Maria.
După anii ʹ50, Domeniul a intrat în proprietatea statului, sub regim comunist, fiind amenajat pentru protocol. Palatul a găzduit o parte a Institutului de geriatrie Ana Aslan, servind și ca depozit de vinuri și casă de oaspeți pentru Nicu Ceaușescu.
După Revoluția din 1989 a fost transformat în hotel. Ulterior, în 2006, Palatul Știrbey a fost retrocedat celor șase moștenitori ai familiei Știrbey în urma unui proces câștigat de aceștia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și, pentru 2 ani, a stat la vânzare.
Inițial, moștenitorii au prezentat o ofertă de cumpărare Ministerului Culturii, care a renunțat însă să achiziționeze proprietatea deoarece suma cerută era prea mare pentru bugetul instituției. Ca urmare, în 2007, firma Bucharest Arena a devenit proprietarul Domeniului.
