Primăria Capitalei a devenit proprietarul Hanului Solacolu, procedurile de expropriere fiind finalizate, a anunțat primarul general, Nicușor Dan, pe pagina de Facebook. Astfel Primăria Capitalei are undă verde pentru a începe lucrările de punere în siguranță apoi de restaurare a lucrării.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
”Avem undă verde pentru începerea lucrărilor la Hanul Solacolu, una dintre clădirile-simbol din patrimoniul Bucureștiului, construită în 1859. Chestiunile financiare privind exproprierea au fost rezolvate, suma fiind consemnată în cont, deci Municipiul București devine proprietar, urmând să fie începute în curând lucrările de punere în siguranță a clădirii. Vom accesa apoi banii pentru restaurare, cu scopul de a transforma Hanul Solacolu într-un spațiu cultural de ținută pentru bucureșteni. Vedeți mai jos cum arată acum clădirea și cum ne propunem să arate după renovare”, a scris primarul Nicușor Dan pe pagina de Facebook. Clădirea este monument istoric și se află în colaps, scrie Hotnews.ro.
- Asigurarea stabilității fațadei principale printr-un sistem de sprijinire exterioară, care să asigure circulația pietonală pe trotuarul Căii Moșilor în condiții de siguranță și, în același timp, să protejeze elementele decorative și/sau componentele artistice ale fațadei. Schela va fi utilizată și în cercetarea necesară elaborării studiilor de fundamentare pentru proiectul de restaurare.
- Asigurarea cursivelor corpurilor laterale prin elemente de sprijinire.
- Concomitent se va începe evacuarea deșeurilor menajere și a molozului din curtea interioară, cu selectarea elementelor prăbușite, ce pot fi recuperate și integrate prin restaurare. Se va acorda prioritate eliberării accesurilor în subsol.
- Se vor sprijini bolțile peste pivnițe, cu prioritate în subsolul corpului principal. Se va avansa pas cu pas, sprijinire cu sprijinire, de la intrarea în subsol, către pereții ce susțin fațada principală și calcanele.
- După asigurarea subsolului și evacuarea molozului și deșeurilor din parter se vor executa eșafodajele de susținere interioare, sprijinite pe tălpi așezate peste pardoselile parterului.
- Pentru corpul principal, peste nivelul cornișei se va executa o șarpantă provizorie, în două ape (pantă de aprox. 45%, posibil cu rupere de pantă), cu coama paralelă cu Calea Moșilor, cu o durată de viață de minim 5 ani. Streașina va depăși planul vertical al fațadelor pentru a le proteja de apele pluviale. Sistemul de fixare al acesteia va fi astfel propus, încât, la restaurarea monumentului, îndepărtarea șarpanetei și a învelitorii să se realizaze cu ușurință fără a provoca daune suplimentare materialului istoric.
- Corpul lateral de vest se va asigura cu eșafodaje amplasate doar în interiorul proprietății, iar șarpanta provizorie propusă va fi realizată într-o singură pantă, cu scurgere spre curtea interioară.
- Corpul lateral de est și corpul central se vor sprijini în mod similar, în evantai, de la locul de acces către pereții opuși, cu elemente de sprijin montate pe tălpi și cu grinzi la partea superioară, de la nivelurile inferioare către etaje.
- Se va propune un sistem minimal, provizoriu, de jgheaburi și burlane.
- Se vor asigura golurile de ferestre și uși și se va păstra și proteja tâmplăria existentă și sistemul de închidere al acesteia.
Hanul Solacolu a fost restituit în natură în 2003 către Solacolu Emilia, Solacolu Teodora - Emilia, Solacolu Bucur - Cristian și Solacolu Ion Șerban în baza Dispozițiilor Primarului General nr. 981/2003 și nr. 1192/2003. De atunci a fost lăsat în paragină.
Hanul Solacolu a fost construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul. Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și-a păstrat caracterul de locuință până spre sfârșitul anilor ’80, când a fost în pericol de demolare.
Pe lângă valoarea arhitecturală, hanul prezintă și o valoare memorială internațională, deoarece acolo a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul Războiului de Independență, fapt amintit de o placă comemorativă, amplasată pe fațada clădirii de ambasada Bulgariei.
După anii '90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spațiul. În 1997, aflat încă în proprietatea Primăriei Generale, hanul a fost introdus în Planul Național de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric. (Citește aici mai mult)
În anul 2010, acoperișul clădirii s-a prăbușit. Proprietarii au fost amendați în mai multe rânduri din cauza situației în care se află imobilul.
