”Modificarea Directivei 733 a fost solicitată încă din anul 2025, în Consiliul Agri-Fish, de către omologul meu francez. În momentul de față, Comisarul European a pus în discuție modificarea Directivei 733 privind practicile comerciale neloiale. La nivelul Consiliului de Ministri am venit cu 4 puncte foarte importante.
Pe de o parte, cred că nu este normal ca adausul comercial practicat de marcă proprie, față de brandul românesc să fie diferit.
Eu am solicitat în intervenție ca adausul comercial pe aceeași categorie de produs să fie unitar, pentru toate aceste produse, că este marcă proprie, că este brand național”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la Digi 24.
El a precizat că a solicitat inclusiv, pentru a nu se mai crea practică comercială neloială, interzicerea refacturării remizelor și riscurilor.
”Ce înseamnă acest lucru? În momentul de față este o practică neloială către producătorii români și către fermierii români, prin care anumite magazine refacturează 25% din valoarea produselor livrate de către procesatorii români”, a subliniat ministrul.
Ministrul Agriculturii a dat asigurări că nu sunt afectați nici fermierii, nici producătorii români.
”Producătorii români trebuie să aibă pe magazinul de retail brand, la prețul corect. Nu marca proprie să aibă un preț, la litru de lapte marcă proprie să fie 4,90 lei, iar brandul românesc, același producător, să aibă litrul de lapte cu 9 lei. Asta înseamnă o diferență foarte mare de preț între marcă apropie și brandul românesc. De aceea cred că trebuie să aliniem acest adaos comercial practicat pe aceeași categorie de produs, iar eu vă spun că prin această aliniere nu mai există practică neloială între brandul românesc și marca apropie, iar producătorii vor vinde la un preț corect, iar aceste produse vor fi pe rafturile magazinului de retail din România”, a menționat Florin Barbu.
Potrivit ministrului Agriculturii, adaosul comercial practicat pe brandul românesc este unul foarte mare iar dacă adaosul comercial ar fi unitar, așa cum se practică și pe marcă apropie, brandul românesc ar avea același preț ca marca apropie.
Despre acuzația că s-a inspirat cu această măsură de la proiectul AUR depus în Parlament în octombrie 2025, ministrul Florin Barbu a spus: ”Nu, eu am propus acest lucru încă din 2024 la o conferință. Nu am copiat niciun proiect al AUR” a ținut să menționeze Barbu.
Scumpiri la alimente în magazine generate de limitarea mărcilor proprii - avertismentul industriei: Sunt produse unde clientul are acces la cele mai mici prețuri. Vor fi scumpiri dacă măsura este aplicată
Limitarea produselor marcă proprie poate genera scumpiri la alimente în magazine. Este avertismentul lansat de vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, după ce ministrul Agriculturii a cerut la UE inclusiv limitarea volumului mărcii proprii a magazinelor.
Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii, spune că măsura ar afecta în special consumatorii care aleg produsele mai ieftine și producătorii mici care ajung în magazine prin mărcile proprii.
„Din punctul nostru de vedere, este o măsură destul de intruzivă asupra pieței libere. Piața ar trebui lăsată liberă. Observăm foarte multe încercări de intervenție: plafonarea prețurilor, limitarea adaosului comercial pe toată gama de produse și acum limitarea mărcii proprii”, a declarat acesta.
Atenționează că mărcile proprii oferă cele mai accesibile produse din magazine, iar limitarea lor ar duce inevitabil la scumpiri.
„Marca proprie înseamnă o categorie de produse unde clientul are acces la cele mai mici prețuri. Sunt lanțuri de magazine în Europa unde există 80% marcă proprie”, a explicat el.
Potrivit acestuia, reducerea ponderii produselor marcă proprie ar duce la o creștere a costurilor pentru consumatori: „Cu siguranță produsele vor crește un pic ca valoare, dar pe de altă parte va crește diversitatea la raft. Vom avea mai multe produse, dar ulterior mai scumpe”.
Mai observă că măsura vine într-un moment în care puterea de cumpărare a scăzut, iar clienții se orientează către produse mai ieftine: „Din august încoace observăm o direcție clară către marca proprie și către produsele low-cost. Clienții au început să cumpere produse din ce în ce mai ieftine”.
Totodată, a atenționat că limitarea mărcilor proprii ar merge exact în direcția opusă nevoilor consumatorilor. „Noi ar trebui să găsim formule prin care să dăm prețuri mai mici, nu prețuri mai mari”, a mai spus acesta.
Feliciu Paraschiv susține că măsura ar putea afecta inclusiv o parte dintre producătorii români care livrează produse sub marcă proprie.
„Producătorul care a prins o marcă proprie pentru un retailer mare l-a prins pe Dumnezeu de picior. Sunt foarte mulți producători mici care livrau produse sub marcă proprie și care ar putea fi afectați”, a explicat el.
În același timp, limitarea mărcilor proprii ar putea duce la mai multe produse la raft, dar la prețuri mai mari: „Vom avea marcă proprie ieftină, mai puțină, și produse mai multe la raft, dar un pic mai scumpe”.
Vicepreședintele ANCMMR consideră că problema reală din sector nu ține de ponderea produselor marcă proprie, ci de gradul ridicat de concentrare al pieței de retail. „Ar trebui să ne uităm mai atent la piața de retail, care este foarte concentrată în jurul a șapte mari grupuri. Primele două controlează aproape 60% din piață”, a declarat Feliciu Paraschiv.
În opinia sa, soluția ar fi sprijinirea producției interne de alimente, nu limitarea mărcilor proprii din magazine.
„Trebuie să găsim soluții pentru a crește producția agroalimentară internă. Sunt multe lucruri care pot fi făcute, dar nu prin măsuri de tipul interdicțiilor sau limitărilor”, a spus acesta.
Speră însă că o astfel de inițiativă are șanse reduse să fie acceptată la nivel european: „Uniunea Europeană nu va accepta sub nicio formă limitarea mărcii proprii, pentru că la nivelul Europei aceasta este extrem de dezvoltată”.
Acestea vizează limitarea volumului mărcii proprii a magazinelor, uniformizarea adausului comercial pentru aceeași gamă de produse, eliminarea refacturării rabatului și remizelor și reglementarea discount-ului.
Comisia Europeană a lansat o revizuire a Directivei 633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a propus patru puncte esențiale prin care se pot elimina practicile comerciale neloiale.
”Marca proprie ar trebui să nu mai depășească 20% din volumul realizat de către magazinele de retail la nivelul Uniunii Europene. Nu putem vinde un litru de lapte, marca proprie, în România cu 1 euro, iar marca producătorului să aibă preț de 2 euro la raft”, a transmis ministrul Florin Barbu.
O altă propunere transmică de ministru vizează adausul comercial: ”Acest adaos comercial nu trebuie să fie diferit pe aceeași gamă de produs, pentru că, să știți, sunt foarte multe produse din aceeași categorie, cu adaos comercial practicat de 20%, dar și unele produse care au adaos comercial de 150%”.
O altă propunere adresată de ministrul Agriculturii se referă la eliminarea refacturării rabatului și remizelor.
”Degeaba încheie un producător un contract cu un distribuitor sau un magazin de retail, atâta timp când, după vânzare li se face o refacturare de aproape 25% din valoarea produselor. În al patrulea rând, discount-ul, pentru că discount-ul duce la vânzarea sub costul de producție al produselor. Toate aceste lucruri trebuie introduce în modificarea privind practicile comerciale neloiale a Directivei 633, astfel încât să putem echilibra piața, iar producătorii și fermierii să aibă acces cu produse la raft.”, a mai declarat ministrul Florin Barbu.
