Deputatul liberal Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, a depus deja un proiect de lege în acest sens.
„Am depus un proiect de lege prin care modificăm legislația primară în ceea ce privește ambalajele. Ducem SGR și în cămară. Pe lângă toate categoriile cu care ne-am familiarizat, extindem SGR și la borș, la oțet, la apă distilată, la cafea sau produse pe bază de cafea”, a precizat Mircea Fechet.
Dacă acest proiect de lege trece, toate acestea produse vor putea fi returnate la punctele de colectare în schimbul garanției de 50 de bani oprită la cumpărare.
„Începând cu 1 ianuarie 2027, sperăm să avem sistemul de garanție-returnare și la borcane. Fie că au capac de metal sau plastic, borcanele pot fi duse la punctele de colectare”, a afirmat deputatul.
Proiectul de lege are ca obiectiv „reducerea deșeurilor, creșterea ratei de reciclare și consolidarea economiei circulare”, potrivit documentului depus la Parlament.
„Sistemul este destul de matur cât să permită extinderea lui. Cifrele lunii septembrie indică un grad de colectare de peste 90%, ceea ce îl face comparabil cu orice sistem din UE și mult superior față de sistemul convențional de colectare a materialelor reciclabile unde avem un grad de 13-15%”, a spus Fechet.
În plus față de actualul sistem care acceptă doar ambalaje de unică folosință, din 1 ianuarie 2027 vor fi acceptate și ambalajele reutilizabile.
Proiectul prevede includerea ambalajelor primare reutilizabile pentru băuturi în cadrul SGR, prin:
- introducerea unui marcaj distinct și a unei identificări digitale (cod de bare sau cod QR) care să asigure trasabilitatea completă a ambalajelor la nivel de unitate;
- stabilirea obiectivelor anuale minime privind:
- ponderea ambalajelor reutilizabile în totalul ambalajelor gestionate prin SGR;
- rata de returnare și rata de reciclare a acestora;
- utilizarea infrastructurii existente a SGR pentru colectare, depozitare, transport și raportare, în vederea optimizării costurilor și simplificării proceselor.
Inițiatorul susșine că extinderea sistemului se realizează în interiorul arhitecturii operaționale actuale a SGR, fără a necesita crearea de structuri paralele sau costuri suplimentare semnificative.
Totodată, adaptările tehnice și procedurale vor fi reglementate prin acte normative subsecvente, în limitele mecanismelor SGR existente.
