La începutul anilor 1990, instalații de tratare înainte de depozitare funcționau în mai multe țări europene, printre care Germania, Austria, Italia și Țările de Jos. În 1993, reglementarea tehnică germană privind depozitele a introdus restricții pentru depozitarea deșeurilor netratate, cu o perioadă de tranziție până în 2005. Potrivit raportului JASPERS, aceste restricții au impulsionat dezvoltarea tehnologiilor TMB în Germania.
Cerința de tratare a deșeurilor înainte de depozitare a fost introdusă în legislația românească în 2002, prin Hotărârea Guvernului nr. 162/2002. Construirea instalațiilor de tratare mecano-biologică s-a concretizat ulterior, treptat. Între cerința legală și realizarea infrastructurii necesare s-a întins un proces îndelungat de planificare, autorizare, finanțare și execuție.
Înainte de apariția legii privind obligația tratării mecano-biologice a deșeurilor înainte de depozitare, în fiecare zi oamenii aruncau la gunoi coji de pepene, resturi de mâncare fermentată, brânză urât mirositoare, prosoape de hârtie și ouă expirate. Aruncau cutii de pizza în care mai zdrăngăneau resturi, ciorbe expirate, murături și resturi de mâncare la pachet.
Ca să nu mai vorbim de animalele de companie, de șobolani, de saltelele cu arcuri ieșite sau de frigiderele vechi. Cea mai mare parte a acestor deșeuri, milioane de tone pe an, care puteau îngropa efectiv un oraș, era transportată la gropile de gunoi active ale țării, unde vehicule masive, cu roți cu țepi, le zdrobeau în straturi subțiri. La sfârșitul fiecărei zile, buldozerele împrăștiau pământ deasupra, iar pentru aproape toți cei care au produs aceste deșeuri, ele au rămas și vor rămâne pentru totdeauna ascunse vederii și minții.
Introducerea în România a legii privind tratarea mecano-biologică, prin transpunerea legislației europene de mediu, a dus la modernizarea gestionării deșeurilor și la apariția, și în țara noastră, a instalațiilor TMB performante, care separă deșeurile în materiale valoroase ce se întorc în economie. Materialele biologice contaminate merg pe fluxul tratării biologice, unde utilaje moderne le transformă în CLO, un material inert de tipul pământului, singurul care ajunge la depozitare, în condiții de igienă totală.
Totul se desfășoară în regim industrial, cu fluxuri tehnologice bine stabilite, care, mai mult, asigură și producția de energie electrică pe care o consumă utilajele enorme din fluxurile TMB. Acesta este, pe scurt, filmul evoluției gestionării deșeurilor. El arată de unde venim, încotro ne îndreptăm și faptul că acum ne putem poziționa și noi, în calitate de capitală europeană, alături de capitalele civilizate ale Europei, cel puțin pe picior de egalitate.
De la diferențele între sectoare la tratarea integrală
Pentru a vedea cât de mare este schimbarea din București–Ilfov, punctul de plecare îl oferă registrele ADIGIDMB. În primul trimestru din 2026, sectoarele Capitalei au trimis 73.071,88 tone de deșeuri municipale amestecate la tratare mecano-biologică. Alte 35.596,32 tone au fost depozitate fără tratare prealabilă. Ponderea depozitării directe în deșeurile amestecate raportate de Capitală a coborât de la 58,1% în 2024 la 45,4% în 2025 și la 32,8% în ianuarie–martie 2026.
Registrele ADIGIDMB arată că, în ianuarie–martie 2026, sectoarele 1, 5 și 6 au direcționat către tratare toate deșeurile municipale amestecate raportate. Sectoarele 1 și 5 aveau deja zero depozitare directă în 2025. Sectorul 6 a trecut de la 41,9% depozitare directă în 2025 la 0% în primul trimestru din 2026.
Saltul regional a venit la 1 mai 2026. După un prim trimestru în care aproape o treime din deșeurile municipale amestecate raportate de sectoarele Capitalei au mers direct la depozit, tratarea înainte de eliminare a fost extinsă la toate deșeurile municipale din București–Ilfov, potrivit revistei Ecologic.
La nivel regional, revista Ecologic estimează că aproximativ 55% din cantitatea totală de deșeuri municipale este deviată de la depozitare și că peste 40.000 de tone de materiale recuperate anual pot reveni în circuitul economic.
Prin Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Vidra, Eco Sud SA contribuie la schimbarea de la 1 mai 2026 cu infrastructură de tratare, recuperare a materialelor și producere de energie electrică din biogaz.
Eco Sud SA – un rol central în transformarea sistemului regional
În centrul acestei evoluții se află Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Vidra (CMID Vidra), operat de Eco Sud SA.
Investițiile în infrastructura de tratare a deșeurilor sunt de ordinul zecilor de milioane de euro și presupun proiecte complexe, concepute pe măsura fiecărei regiuni. Dimensionarea și alegerea tehnologiilor pornesc de la populația deservită, cantitățile generate și analiza merceologică a deșeurilor, care identifică structura și proporția diferitelor materiale din compoziția acestora. Proiectarea, realizarea și punerea în funcțiune a unor asemenea instalații necesită expertiză specializată, deținută de un număr restrâns de echipe cu experiență practică.
În 2022, Eco Sud a început construcția instalației de tratare mecano-biologică a deșeurilor de la Vidra. Cu o investiție de aproximativ 50 de milioane de euro, aceasta avea să devină instalația TMB cu cea mai mare capacitate din Europa.
Proiectul a adus la Vidra utilaje, un concept tehnologic și expertiza unor specialiști din Germania. Experiența germană s-a transpus astfel într-o investiție concretă pentru regiunea București–Ilfov, punând bazele unei infrastructuri concepute pentru nevoile viitoare de gestionare a deșeurilor.
Infrastructura operată de Eco Sud SA la Vidra include:
- Tratare mecanică cu o capacitate autorizată de 920.000 de tone pe an;
- Producere de energie electrică din biogaz, cu o putere instalată de 3,5 MW, potrivit revistei Ecologic.
Aceste date evidențiază capacitatea tehnologică și experiența operațională a Eco Sud SA în gestionarea unor volume importante de deșeuri municipale.
CMID Vidra – infrastructură integrată de tratare și valorificare
Complexul CMID Vidra reunește instalații complementare, care permit gestionarea diferențiată a fluxurilor de deșeuri:
- Sortarea și recuperarea materialelor reciclabile;
- Tratarea mecano-biologică;
- Compostarea și tratarea biologică;
- Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări;
- Valorificarea energetică a biogazului.
În instalația de tratare mecano-biologică (TMB), etapa mecanică separă materialele care pot reintra în circuitul economic. Fracția organică rămasă în amestec trece prin tratare biologică. Aceasta poate produce CLO (compost-like output), un material stabilizat cu aspect de pământ. CLO și celelalte reziduuri destinate eliminării pot ajunge la depozit dacă îndeplinesc criteriile de acceptare aplicabile.
Separarea și stabilizarea se desfășoară în regim industrial, pe fluxuri tehnologice distincte. Potrivit revistei Ecologic, platforma de la Vidra este digitalizată și folosește soluții bazate pe inteligență artificială pentru optimizarea operațiunilor. Energia electrică produsă din biogazul captat la depozit poate acoperi o parte din consumul utilajelor de pe platformă.
Pe măsură ce cantitățile depozitate s-au redus, Eco Sud SA a început la Vidra lucrările de închidere a celulelor care și-au atins capacitatea. Investițiile aferente acestor lucrări depășesc 30 de milioane de euro.
De la depozitare la economie circulară
Modelul implementat prin infrastructura CMID Vidra urmărește obiectivele fundamentale ale politicilor europene de mediu:
- Prevenirea generării deșeurilor;
- Reutilizarea materialelor;
- Sortarea și reciclarea;
- Recuperarea și valorificarea resurselor;
- Reducerea cantităților eliminate prin depozitare.
CMID Vidra – un reper pentru infrastructura de mediu din România
Prin investițiile realizate, capacitățile tehnologice dezvoltate și implicarea în proiectele regionale, Eco Sud SA contribuie la construirea unui sistem de gestionare a deșeurilor aliniat direcției europene privind economia circulară.
În București–Ilfov, trecerea la tratarea tuturor deșeurilor municipale de la 1 mai 2026 marchează o schimbare concretă. O parte din ceea ce era acoperit zilnic cu pământ poate fi recuperată, iar fracția organică din deșeurile amestecate poate fi stabilizată înainte de depozitare.
Prin infrastructura de la Vidra, Bucureștiul aplică principiul tratării înainte de depozitare folosit la nivel european. Progresul se poate măsura în cantitățile de materiale recuperate și în reducerea volumelor care mai ajung la depozit.
Surse: Revista Ecologic, 17 noiembrie 2026, pentru tratarea integrală, indicatorii regionali și biogaz. https://ecologic.rec.ro/schimbare-de-paradigma-in-regiunea-bucuresti-ilfov/
Jonas Byström, JASPERS, Mechanical Biological Treatment Plants, 2010. https://jaspers.eib.org/files/library/2010/mechanical-biological-treatment-plants.pdf
Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor, art. 7. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34408
Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/245381
ADIGIDMB, registrele privind tratarea și depozitarea deșeurilor municipale.
Eco Sud SA, date despre proiectul TMB Vidra și lucrările de închidere a celulelor.




















