Verificările au vizat achiziția unor active necorporale reprezentând produse software, operațiuni pentru care inspectorii antifraudă au constatat lipsa documentelor și justificărilor privind identificarea și cuantificarea bunurilor tranzacționate, precum și existența unor neconcordanțe referitoare la modalitatea de finanțare și la circuitul sumelor de bani implicate.
Un element relevant identificat în cadrul verificărilor îl reprezintă utilizarea unei finanțări de tip credit „revolving” pentru achitarea facturilor, urmată de restituirea sumelor de către furnizor către client. Acest mecanism financiar, coroborat cu celelalte aspecte constatate, a ridicat suspiciuni cu privire la caracterul real al operațiunilor economice și la existența efectivă a produselor software care au făcut obiectul tranzacțiilor.
Mecanismul tranzacțional identificat:
În urma verificărilor, inspectorii antifraudă au constatat că pentru a justifica presupusa achiziție de software, societatea verificată a prezentat o comandă inițiată de o terță societate, având ca obiect achiziția produselor software respective, în valoare totală de 24 de milioane de lei.
Cu toate acestea, produsele nu au fost livrate societății care a lansat comanda, tranzacția nefiind finalizată printr-o vânzare.
Totodată, analiza fluxurilor financiare a evidențiat că sumele provenite din finanțarea de tip credit „revolving”, utilizate pentru achitarea facturilor, au făcut obiectul unui circuit financiar prin care destinația inițială a fondurilor ar fi fost modificată.
Implicații fiscale:
În urma verificărilor efectuate, inspectorii antifraudă au identificat indicii privind exercitarea nejustificată a dreptului de deducere a TVA de către societatea beneficiară, în condițiile în care operațiunile analizate au prezentat neconcordanțe semnificative cu privire la realitatea economică, documentarea și circuitul financiar al tranzacțiilor.
Totodată, în condițiile în care societatea beneficiară a solicitat rambursarea soldului negativ de TVA, în cuantum de 7,5 milioane de lei, în cadrul verificărilor, au fost analizate aspecte privind incidența prevederilor art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, referitoare la obținerea fără drept a unor rambursări, restituiri sau compensări de la bugetul general consolidat, respectiv sub forma tentativei de obținere fără drept a unor rambursări de la bugetul general consolidat.
Având în vedere aspectele constatate, inspectorii DGAF au concluzionat că operațiunile analizate prezintă indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală și au sesizat instituțiile de urmărire penală competente, în vederea efectuării cercetărilor și stabilirii existenței eventualelor infracțiuni.
Recomandări pentru contribuabili:
DGAF atrage atenția operatorilor economici asupra riscurilor fiscale și juridice asociate implicării în tranzacții care nu au la bază operațiuni economice reale.
Exercitarea dreptului de deducere a TVA trebuie să fie susținută de documente justificative și să reflecte achiziții efective de bunuri sau servicii, iar circuitele financiare trebuie să corespundă realității economice a tranzacțiilor.
Inspectorii Antifraudã din cadrul ANAF au identificat recent, în urma unor verificãri derulate pe baza analizei de risc, și un mecanism de diminuare nejustificatã a obligațiilor fiscale și de obținere ilegalã de sume de la bugetul de stat, prin înregistrarea unor achiziții de servicii care nu au fost susținute de documente justificative privind realitatea operațiunilor economice, potrivit unui comunicat al Fiscului.
În cadrul verificãrilor, inspectorii ANAF Antifraudã au identificat facturi de achiziție de servicii în valoare totalã de 1.858.495 lei, emise prin intermediul a douã societãți de brokeraj imobiliar, pentru care documentele analizate nu justificã natura, întinderea și prestarea efectivã a serviciilor facturate.
Prin înregistrarea acestor cheltuieli, societatea a diminuat nejustificat rezultatul fiscal, iar prin deducerea TVA aferente achizițiilor a solicitat și obținut rambursãri necuvenite de la bugetul de stat în valoare de 353.114 lei.
Operatorul economic verificat face parte din categoria contribuabililor mici și are ca obiect principal de activitate producția de energie electricã din surse regenerabile, societatea fiind înființatã în scopul dezvoltãrii unui parc fotovoltaic.
Potrivit datelor analizate în cadrul verificãrilor fiscale, societatea a înregistrat solicitãri de rambursare a soldurilor negative de TVA în cuantum total de 924.096 lei.
În fapt, societatea a înregistrat în evidența contabilã facturi de achiziție de servicii, emise prin intermediul a douã societãți de brokeraj imobiliar, în valoare totalã de 1.858.495 lei.
Documentele analizate de inspectorii ANAF Antifraudã nu au justificat natura, întinderea și prestarea efectivã a serviciilor facturate, nefiind prezentate elemente care sã demonstreze realitatea operațiunilor economice.
Achizițiile au fost înregistrate în scopul exercitãrii dreptului de deducere a TVA aferente, în cuantum de 353.114 lei, precum și al majorãrii cheltuielilor societãții, pentru diminuarea obligațiilor fiscale declarate cãtre bugetul de stat.
În urma constatãrilor, inspectorii antifraudã au procedat la diminuarea pierderii fiscale declarate de societate cu 1.858.495 lei, reprezentând cheltuieli înregistrate nejustificat în evidența contabilã.
Totodatã, verificãrile au evidențiat rambursarea necuvenitã de la bugetul de stat a TVA în valoare de 353.114 lei.
De asemenea, în cadrul verificãrilor, sunt analizate aspecte privind incidența prevederilor art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, referitoare la obținerea fãrã drept a unor rambursãri, restituiri sau compensãri de la bugetul general consolidat.
DGAF recomandã contribuabililor sã se asigure cã operațiunile economice care stau la baza solicitãrilor de rambursãri de TVA sunt reale, efectiv realizate și susținute prin documente justificative care reflectã natura și conținutul economic al acestora.
În același timp, DGAF atrage atenția cã solicitarea rambursãrii TVA în baza unor operațiuni fictive, a unor achiziții care nu au fost efectiv realizate sau a unor documente care nu reflectã realitatea economicã reprezintã o conduitã cu risc fiscal major, care poate atrage conform legii, inclusiv rãspunderea penalã, chiar și în cazul unei tentative de obținere fãrã drept a unor rambursãri de la bugetul general consolidat.






















