În Republica Moldova au loc duminică alegeri locale, un scrutin ce iese din tiparele obișnuite pentru că vine într-un moment tensionat de războiul de la granița cu Ucraina și de amestecul Rusiei pe care îl acuză guvernul proeuropean al președintei Maia Sandu, în condițiile în care țara se pregătește să afle în curând dacă Uniunea Europeană o consideră aptă să deschidă negocierile de aderare după numai un an și jumătate de la primirea statutului de candidat.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 sunt al optulea exercițiu electoral de acest tip de la proclamarea independenței Republicii Moldova și se vor desfășura într-o singură zi pe întreg teritoriul țării, inclusiv în regiunea autonomă Găgăuzia, excepție făcând doar localitățile aflate sub controlul administrației nerecunoscute din Transnistria, informează News.ro.
În cadrul acestui scrutin, care vine la doi ani de când la putere se află un guvern proccidental, vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale, respectiv 898 de primari și 11.058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunali și sătești).
La alegerea consiliului local și a primarului nu participă decât alegătorii care au reședința în localitatea respectivă. Numărul total de alegători incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3 300 805 persoane, dar o bună parte dintre acești alegători sunt în diaspora.
Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin un sfert din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție. La turul al doilea este nevoie de participarea a cel puțin unei cincimi din numărul alegătorilor înscriși.
RĂSTURNARE DE SITUAȚIE PE ULTIMA SUTĂ DE METRI
În cursa electorală s-au înscris inițial 36 de partide și alianțe politice și 319 de candidați independenți pentru funcția de primar. La Chișinău, se alege primarul general al capitalei, Consiliul municipal, precum și cei 18 primari și 290 de consilieri locali din suburbii. Pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău au fost înregistrate 28 de persoane, desemnate de 27 de partide politice și un bloc electoral.
Aceste cifre se modifică însă după decizia de ultimă oră a Comisiei pentru Situații Excepționale, care a decis vineri, în ultima zi a campaniei electorale, să excludă candidații partidului „Șansă” creat de oligarhul fugar Ilan Șor, pe motiv că are legături oculte cu Rusia, care se amestecă în procesul electoral și încearcă să schimbe ordinea constituțională. Măsura va afecta circa 600 de candidați - inclusiv la Chișinău, unde rămân 27 de concurenți - cărora Comisia Electorală Centrală va trebui să le aplice în dreptul numelor ștamplila „Retras” pe buletinul de vot..
Alexei Lungu, liderul partidului „Șansă” și unul dintre candidații excluși din cauza interdicției, a declarat că partidul a dat instrucțiuni alegătorilor să susțină candidații independenți alternativi care încă mai au voie să candideze. "Nu s-a întâmplat nimic îngrozitor. Le este doar frică de noi", a scris Lungu pe Telegram. "Ceea ce a spus astăzi (premierul) Dorin Recean nu înseamnă nimic altceva decât uciderea poporului nostru", a dramatizat Lungu.
RUSIA ȘI RĂZBOIUL SĂU HIBRID
Alexandru Musteață, șeful agenției de informații a Republicii Moldova (SIS), l-a acuzat pe Ilan Șor, oligarhul condamnat la 15 ani închisoare în dosarul „furtului miliardului” și care a fugit în Israel, că a canalizat bani ruși în țară pentru a influența votul populației. Este vorba de o sumă totală de 50 de milioane de euro cheltuită de Rusia, dintre care 4,5 milioane numai în ultimele luni.
„Războiul hibrid purtat de Rusia și de grupurile criminale transfrontaliere s-a intensificat în 2022”, a declarat Musteață, enumerând amestecul în alegeri, alimentarea sentimentului separatist în sudul Moldovei și ceea ce el a spus că a fost denaturarea proceselor democratice. „Iar autorii acestui scenariu, direct în Moldova, sunt stabiliți - sunt reprezentanții unui grup criminal condus de Ilan Șor... Acest grup acționează sub acoperirea mai multor proiecte politice", a declarat el presei.
Șor a negat că fondurile au legătură cu Rusia, spunând că au fost generate de proiectele sale de afaceri în diferite țări. Într-un videoclip postat pe Facebook, acesta a declarat că trimite banii în Moldova pentru a ajuta pensionarii și a finanța proiecte de infrastructură socială.
Șor a fost condamnat în absență la 15 ani de închisoare în aprilie pentru rolul său într-un scandal de corupție bancară de 1 miliard de dolari. Partidul care îi purta numele a fost interzis de Curtea Constituțională în iunie, iar Partidul „Șansă” a fost înființat pentru a eluda această decizie.
CINE ARE ȘANSE LA CHIȘINĂU
Primăria Chișinăului, care în prezent este deținută de un politician versatil, care a fost ales în 2019 fiind susținut de socialiști, reprezintă una din marile mize ale alegerilor locale care au loc duminică în Republica Moldova, în condițiile în care țara, care se învecinează cu Ucraina, se străduiește să-și mențină cursul proeuropean și să contracareze amestecul Rusiei. Aceste alegeri sunt văzute ca un test pentru viitoarele scrutine foarte importante - prezidențial în 2024 și parlamentar în 2025.
La Chișinău, în cel mai mare bazin electoral al țării, toate sondajele de opinie preelectorale arată că actualul edil al Chișinăului, Ion Ceban, care a fost ales în 2019 pe listele socialiștilor proruși, iar acum și-a făcut propriul partid, Mișcarea Alternativa Națională, și se declară proeuropean,are șanse mari de a fi ales chiar din primul tur de scrutin. Pe locul al doilea se clasează candidatul PAS, partidul de guvernământ, Lilian Carp. Restul candidaților sunt cotați cu sub 10 la sută din intențiile de vot, potrivit site-ului alegeri.md.
La nivel de partide, sondajele acordă cel mai mare credit Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), proeuropean, care se află la guvernare, urmat de Blocul Socialiștilor și Comuniștilor, din cara fac parte socialiștii fostului președinte prorus Igor Dodon și comuniștii fostului președinte Vladimir Voronin.
ULTIMUL APEL AL MAIEI SANDU
Vineri seara, cu două zile înainte de scrutin, într-un ultim apel televizat către alegători, președinta Maia Sandu a îndemnat la o prezență mare la vot pentru a susține campania pro-europeană. „Datorită votului dumneavoastră, Moldova are șansa de a deveni membră a familiei europene. Nu lăsați satele noastre să treacă în mâinile hoților”, a spus ea. Șefa statului a avertizat că forțele pro-Kremlin vor încerca să blocheze drumul european al Republici Moldova în algerile locale, inclusiv prin cumpărarea alegătorilor, însă acest lucru poate fi împiedicat prin votul cetățenilor.
Maia Sandu a denunțat războiul Rusiei din Ucraina vecină și a acuzat Moscova că a complotat pentru a o înlătura de la putere. Săptămâna aceasta, ea a afirmat că Moscova „cumpără alegători” la alegerile locale. Ministerul rus de Externe a reacționat la acuzațiile lui Sandu catalogând-o drept o „rușine” și a declarat că aceasta încearcă să distragă atenția de la eșecurile guvernului său.
În luna mai a anului trecut, zeci de mii de oameni au venit în centrul Chișinăului la un miting de susținere a agendei pro-europene și anti-corupție a lui Sandu, dar sprijinul este mai puțin sigur în orașele mai mici și în zonele rurale.
