Armistițiul de trei zile cu Ucraina, ordonat unilateral de președintele rus Vladimir Putin pentru a marca comemorarea victoriei asupra Germaniei naziste pe 9 mai, a intrat în vigoare.
"Încetarea focului (...) pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a Marii Victorii a început", a anunțat agenția oficială de presă rusă Ria Novosti.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Ucraina nu a acceptat niciodată acest armistițiu și a numit-o operațiune de comunicare, solicitând în schimb o încetare a focului de 30 de zile, scrie AFP.
Cu câteva ore înainte ca ordinul dlui Putin să intre în vigoare la 21:00 GMT, Rusia și Ucraina au făcut schimb de atacuri aeriene, ducând la închiderea aeroporturilor de partea rusă și lăsând cel puțin doi morți de partea ucraineană.
Kremlinul a declarat că forțele ruse vor respecta încetarea focului, dar vor răspunde „imediat” dacă Ucraina va lansa atacuri.
În discursul său de miercuri seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a reînnoit apelul pentru un armistițiu de 30 de zile. "Noi nu retragem această propunere, care ar putea da o șansă diplomației. Dar lumea nu vede niciun răspuns din partea Rusiei", a spus el.
Vladimir Putin a anunțat armistițiul la 28 aprilie într-un gest „umanitar”, ca urmare a presiunilor din partea SUA pentru ca Rusia să pună capăt asaltului pe care îl poartă asupra Ucrainei din 2022.
De la învestirea sa în ianuarie, președintele american Donald Trump a încercat să negocieze o încetare a focului durabilă între Moscova și Kiev. Însă nu a reușit să obțină nicio concesie majoră din partea Kremlinului.
Frustrare la Washington
În martie, Vladimir Putin a respins o propunere comună americano-ucraineană pentru o încetare necondiționată a focului și, de atunci, nu a oferit decât contribuții slabe la eforturile de pace ale lui Trump.
Casa Albă este din ce în ce mai frustrată de această lipsă de progres.
"Este probabil imposibil pentru noi să mediem pe deplin fără cel puțin câteva negocieri directe între cele două părți", a declarat miercuri vicepreședintele american JD Vance.
Ucraina a declarat că nu crede ăn armistițiul Rusiei și a acuzat Moscova de comiterea a sute de încălcări în timpul unei încetări anterioare a focului de 30 de ore, ordonată de președintele rus de Paște.
Marți și miercuri seara, armata rusă a tras cinci rachete balistice și a lansat 187 de drone asupra Ucrainei, potrivit forțelor aeriene ucrainene, care au afirmat că au doborât două dintre rachete și 81 de drone.
La Kiev, o mamă și fiul ei au murit, iar alte șapte persoane au fost rănite, dintre care patru copii.
La rândul său, Ucraina, al cărei teritoriu este ocupat în proporție de aproximativ 20% de armata rusă, a intensificat în ultimele zile atacurile cu drone împotriva Rusiei, perturbând funcționarea aeroporturilor din Moscova și din alte orașe.
Îngrijorări pentru paradă
Ca urmare, începând de marți, cel puțin 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate și cel puțin 60.000 de pasageri au fost afectați, potrivit asociației turoperatorilor ruși.
Atacurile au stârnit îngrijorări cu privire la ordinea ceremoniilor de 9 mai.
Primii lideri străini au început să sosească la Moscova, inclusiv președintele chinez Xi Jinping, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și președintele venezuelean Nicolas Maduro.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că țara sa ia „toate măsurile necesare” pentru a asigura securitatea comemorărilor, care vor culmina vineri cu o paradă militară în Piața Roșie.
Președintele Zelenski a avertizat că Ucraina nu poate garanta siguranța liderilor care călătoresc la Moscova și a subliniat că Rusia are „dreptate să se îngrijoreze” cu privire la securitatea paradei.
Celebrările de 9 mai ocupă un loc central în cultul patriotic promovat de guvernul rus, care a făcut o paralelă între ofensiva lansată în Ucraina în februarie 2022 și războiul împotriva Germaniei naziste.
Valeria Pavlova, o studentă rusă în vârstă de 22 de ani, a declarat pentru AFP că i se pare „greu de crezut” că ucrainenii respectă această încetare temporară a focului.
