În ultimele 6 luni, ritmul operațiunilor s-a redus constant, pe fondul unei combinații de factori militari, logistici și tehnologici.
Analizele bazate pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) arată că ritmul operațiunilor rusești s-a redus constant, după un an 2025 în care Rusia a reușit să avanseze mai mult decât în cei doi ani anteriori.
Dacă în ianuarie, trupele ruse au ocupat aproximativ 319 kilometri pătrați, iar în februarie 123, în martie câștigurile au fost aproape inexistente. În unele zone, mai ales în sudul frontului, între regiunile Donețk și Dnipropetrovsk, arată BiziDay.
Această încetinire nu este întâmplătoare, arată ISW, care explică faptul că forțele ucrainene au relansat contraofensive locale eficiente, în special în sud și în zona Kupiansk, unde au reușit să recucerească sute de kilometri pătrați în ultimele luni. Strategia Kievului pare a fi lovirea punctelor slabe ale Armatei Ruse și forțarea acesteia să își redistribuie resursele, ceea ce îi reduce capacitatea de a menține ofensiva pe scară largă.
În paralel, Rusia se confruntă cu probleme interne tot mai vizibile pe front. Pierderile umane sunt ridicate, iar o parte tot mai mare din trupe este formată din soldați insuficient pregătiți și echipați. Tactica folosită frecvent în 2025, bazată pe infiltrări lente în liniile ucrainene, pare să nu mai dea aceleași rezultate, deoarece aceste poziții sunt greu de consolidat și devin vulnerabile la contraatacuri.
Un alt factor important este cel tehnologic și informațional, în sensul în care restricțiile impuse de Kremlin asupra unor instrumente esențiale, precum comunicațiile prin Telegram sau utilizarea sistemelor Starlink în anumite contexte, au afectat coordonarea și eficiența trupelor ruse pe teren. Pe lângă dificultățile de pe front, Rusia se confruntă și cu probleme economice și logistice, după ce atacuri ucrainene cu drone au avariat infrastructura unor porturi petroliere importante de la Marea Baltică, precum Ust-Luga și Primorsk. Aceste lovituri au perturbat exporturile de combustibil, au forțat rafinăriile să caute rute alternative mai costisitoare și au redus capacitatea de livrare.
De cealaltă parte, Ucraina se confruntă cu propriile dificultăți financiare. Președintele Volodimir Zelenski a cerut urgent parlamentului să adopte o serie de legi esențiale pentru a evita o criză bugetară și pentru a debloca finanțări externe. Kievul are nevoie de aproximativ 52 de miliarde de dolari în acest an, echivalentul a circa un sfert din economia națională, iar întârzierile în reforme au dus deja la pierderea unor fonduri importante.
Chiar dacă Rusia controlează în continuare aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei, majoritatea acestor zone au fost ocupate încă din primele săptămâni ale invaziei sau înainte de 2022. În prezent, conchide ISW, dinamica de pe front sugerează un conflict de uzură, în care niciuna dintre părți nu are capacitatea de a obține rapid o victorie decisivă, însă în care Ucraina a demonstrat că poate nu doar să reziste, ci și să recupereze teritorii.
Rusia chiar a pierdut teren, suprafața controlată reducându-se considerabil față de începutul anului.
Putin vrea bani de la oligarhi pentru a continua războiul din Ucraina
Vladimir Putin le-a cerut oligarhilor să facă donații pentru bugetul de apărare al țării, aflat în scădere, pentru a continua invazia din Ucraina.
Președintele rus este așteptat să continue conflictul, început în februarie 2022, până când Moscova va securiza zonele rămase din regiunea estică Donbas care nu se află sub controlul său, potrivit Financial Times.
Cel puțin doi oameni de afaceri i-au spus lui Putin că sunt dispuși să contribuie la bugetul de apărare după discuții, a relatat publicația.
Se înțelege că Putin merge mai departe cu invazia după ce Ucraina a refuzat să se retragă unilateral din Donbas în timpul negocierilor recente intermediate de SUA.
Rusia va intra în contact cu SUA pentru o nouă rundă de discuții privind un acord de pace de îndată ce condițiile vor permite, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Peskov a spus că Rusia nu și-a pierdut interesul pentru negocierile de pace, dar a adăugat că problemele-cheie - inclusiv cele teritoriale - nu au fost încă rezolvate.
Bugetul de apărare al Kremlinului a crescut cu 42%, ajungând anul trecut la 13,1 trilioane de ruble (121 miliarde de lire sterline), iar autoritățile au încercat să stabilizeze economia prin taxe.
Ministrul economiei, Maxim Reșetnikov, a declarat joi că Rusia ia în calcul o nouă taxă pe profituri excepționale în acest an, dacă rubla continuă să se deprecieze. În 2023, Rusia a strâns 320 de miliarde de ruble (2,95 miliarde de lire) printr-o taxă unică de 10% aplicată unor companii mari.
În ianuarie, Kremlinul a majorat TVA la 22% în încercarea de a colecta încă 600 de miliarde de ruble în trei ani, de la întreprinderile mici și mijlocii.
Deficitul bugetar al Rusiei pentru ianuarie și februarie a depășit 90% din nivelul estimat pentru întregul an, pe fondul sancțiunilor SUA care au forțat Moscova să vândă petrol la prețuri semnificativ reduse.
Anterior, Putin a avertizat că firmele rusești și guvernul ar trebui să adopte o abordare prudentă în privința modului de cheltuire a veniturilor suplimentare generate de creșterea prețurilor la petrol, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu.
„Acum că prețurile exporturilor noastre tradiționale cresc, dar piețele sunt turbulente, poate exista tentația de a profita de situație”, le-a spus el liderilor de afaceri la Moscova.
Putin a adăugat că această tentație ar putea însemna risipirea veniturilor suplimentare, distribuirea lor sub formă de dividende sau, în cazul statului, majorarea cheltuielilor bugetare.
„Trebuie să rămânem prudenți. Dacă piețele se mișcă într-o direcție astăzi, mâine se pot mișca în cealaltă”, a spus el.
„Este nevoie de un grad moderat de conservatorism și de o abordare moderat conservatoare, atât în sectorul corporativ, cât și în finanțele publice.”
Miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că SUA condiționează oferirea garanțiilor de securitate pentru un acord de pace de cedarea de către Kiev a întregii regiuni estice Donbas către Rusia.
Zelenski a declarat: „Orientul Mijlociu are cu siguranță un impact asupra președintelui Trump și, cred, asupra pașilor săi următori. Președintele Trump, din păcate, continuă să aleagă o strategie de a pune mai multă presiune pe partea ucraineană. Mi-aș dori foarte mult ca partea americană să înțeleagă că partea estică a țării noastre face parte din garanțiile noastre de securitate.”
