Republica Moldova se pregătește de prima iarnă în care nu va mai beneficia de importuri de energie electrică din România la preț reglementat preferențial, legislația românească care prevedea această formă de sprijin ieșind din vigoare de la 1 iulie, odată cu eliminarea întregului sistem românesc de plafonare a prețurilor finale.
În cele 3 ierni anterioare (2022-2023, 2023-2024 și 2024-2025), producătorii români au fost obligați ca, în limita cantităților disponibile, să vândă energie traderului de stat basarabean Energocom, pe contracte bilaterale, la prețul reglementat de 450 lei/MWh, redus ulterior la 400 lei/MWh.
De exemplu, în februarie anul acesta, achizițiile Energocom de la Hidroelectrica și Nuclearelectrica din România au asigurat peste 21% din consumul de peste Prut.
În iulie 2025, potrivit celor mai recente date disponibile, Republica Moldova și-a asigurat 76,63% din necesarul de energie din import (41,27% prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina și 35,36% de pe bursele românești BRM și OPCOM), iar restul - de la producători autohtoni. Prețul mediu ponderat angro, pentru toate achizițiile, a fost de 124,72 euro, cu 13,4% mai mare decât în luna anterioară (109,92 euro/MWh).
″Începând cu 1 iulie 2025, măsurile de sprijin privind plafonarea prețului la energie electrică, prevăzute de OUG 27/2022 (din România – n.r.), cu modificările ulterioare, nu se mai aplică. Astfel, toată energia electrică achiziționată din România în baza contractelor bilaterale este la preț de piață″, a precizat Energocom.
″Securitatea aprovizionării cu energie electrică a malului drept al râului Nistru este cea mai vulnerabilă. Comparativ cu situația anului 2022, riscurile sunt crescute din cauza pierderii capacității de generare din Ucraina, care a schimbat situația regională, Ucraina devenind o țară importatoare de energie electrică cu care Republica Moldova trebuie să concureze la importul energiei electrice.
Accesarea surselor (alternative) sigure și competitive pentru achiziționarea energiei electrice la prețuri rezonabile și transportul acesteia către Republica Moldova rămân provocări în condițiile în care importurile din Ucraina practic au fost sistate, ca urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii sale energetice. Importul de energie electrică din România (OPCOM sau contracte directe cu anumiți producători) nu garantează prețuri accesibile, România fiind la fel un importator de energie electrică în perioada rece a anului″, se arată într-un document oficial al autorităților de la Chișinău, analizat de Profit.ro.
Asta în condițiile în care, de la începutul anului, a încetat tranzitul prin Ucraina al gazelor din Rusia care aprovizionau centrala MGRES din Transnistria, anterior cel mai mare producător de energie pentru consumul Republicii Moldova, cu o pondere de până la 80% în timpul iernii.
″Astfel, în lipsa cantităților de energie electrică achiziționate de la MGRES, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova depinde direct de importurile din zona de ofertare a ENTSO-E, în special din România″, menționează sursa citată.
Unii jucători majori din industria energetică de peste Prut au făcut apel la Guvernul Republicii Moldova să întreprindă demersuri pe lângă autoritățile de la București și din UE, pentru ca țara să beneficieze în continuare de sprijin:
″(...) în procesul negocierilor privind încheierea a noi contracte de procurare a energiei electrice, capacitatea actorilor de pe piața energiei electrice din Republica Moldova (...) este, în mod evident, inferioară capacității Guvernului de a ajunge la acorduri cu România și alte țări din Uniunea Europeană sau din Comunitatea Energetică privind prețul sau furnizarea în condiții mai favorabile.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană, la care se aliniază Republica Moldova, promovează piețe energetice deschise, transparente și competitive, iar în țara noastră acest proces este abia la etapa de inițiere, fiind incertă deschiderea în viitorul apropiat a unor piețe de energie lichide. (...) Având în vedere cele menționate mai sus, considerăm că o retragere completă a statului din procesele de asigurare a securității aprovizionării cu energie electrică țării este prematură″.
Guvernul Republicii Moldova a răspuns că ″În cazul în care licitațiile organizate de către titularii de licență pentru furnizarea energiei electrice în contextul obligației de serviciu public universal și de ultimă opțiune și acoperirii consumului tehnologic al operatorilor de sistem vor eșua, aceștia vor informa organul central de specialitate în domeniul energeticii privind lipsa posibilității acoperirii comerciale a necesarului de consum și riscurile apărute privind securitatea aprovizionării și necesitatea intervenției din partea statului care o va face doar cu consultarea prealabilă a partenerilor externi și cu considerarea angajamentelor asumate în diferite documente anterior agreate/semnate″.
În document se mai spune că, din cauza capacității insuficiente a interconexiunilor cu sistemul electroenergetic din România, există riscuri atât de ordin tehnic, cât și de ordin comercial în privința importurilor.
″Capacitatea comercială de 2.100 MW, care a fost permisă de ENTSO-E în perioada rece a anului pentru importul de energie electrică pentru blocul Ucraina – Republica Moldova (din care doar 315 MW exclusiv pentru Republica Moldova prin intermediul interconexiunii cu sistemul electroenergetic al României), precum și capacitatea comercială actuală din perioada de vară de 1.700 MW (din care doar 255 MW exclusiv pentru Republica Moldova), nu garantează asigurarea integrală a importurilor necesare pentru acoperirea integrală din import a consumului de energie electrică de pe malul drept al râului Nistru, fiind necesare acțiuni privind majorarea la cel puțin 600 MW a capacității comerciale, exclusiv pentru Republica Moldova, pentru a asigura acoperirea cererii de energie electrică în orele de vârf″.
Acolo se mai menționează că, în timpul sezonului de încălzire, Republica Moldova are nevoie de importuri de energie electrică de aproximativ 400-450 MW în orele de vârf, iar începând cu luna aprilie, necesitatea de import de energie electrică crește la aproximativ 600 MW în orele de vârf, din cauza micșorării semnificative a capacității de producere a energiei electrice de către centralele electrice cu termoficare (CET), ce depinde în mare parte de sarcina termică de consum. În același timp, capacitatea totală instalată a centralelor electrice din surse regenerabile a atins nivelul de 665 MW, însă marea majoritate sunt surse intermitente (fotovoltaice și eoliene).
″Astfel, singura sursă fiabilă, care poate acoperi integral cererea de energie electrică a Republicii Moldova, este energia importată prin intermediul conexiunii transfrontaliere România – Republica Moldova. Având în vedere riscurile privind asigurarea securității aprovizionării cu energie electrice, ENTSO-E a permis aplicarea unui mecanism de realocare a capacității comerciale neutilizate de Ucraina pentru a fi utilizată la granița România – Republica Moldova, în limita a maxim 21% din capacitatea totală a blocului, ceea ce permite la moment importul suplimentar a până la 350 MW în orele de vârf, în special ore de seară. Astfel, ținând cont de această măsură de realocare și de contractele privind furnizarea energiei electrice încheiate cu Ucraina, este posibilă acoperirea consumului intern de energie electrică, inclusiv în orele de vârf″, se afirmă în document.
Pe de altă parte, în cazul în care furnizorii de energie electrică din Ucraina nu vor avea posibilitatea să furnizeze energie electrică Republicii Moldova, iar mecanismul de realocare a capacității comerciale neutilizate de Ucraina nu va mai funcționa, capacitatea comercială actuală garantată exclusiv pentru Republica Moldova ar putea să nu fie suficientă, fiind astfel necesară acoperirea consumului total intern al țării în orele de vârf prin intermediul acordurilor privind achiziționarea energiei electrice de urgență.
″Un al element de vulnerabilitate este constituit din faptul că linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Isaccea-Vulcănești-MGRES traversează atât teritoriul Ucrainei, cât și stația electrică de pe teritoriul MGRES, aflată în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Prin urmare, acesta reprezintă un element suplimentar de vulnerabilitate, existând riscul întreruperii fluxului de energie electrică de către MGRES.
În cazul în care LEA 400 kV Isaccea-Vulcănești va fi avariată, în special din cauza unor bombardamente, Republica Moldova nu va mai putea importa direct energie electrică din România, fapt care ar determina un deficit de circa 50% din toată cantitatea necesară în sezonul de încălzire. Astfel, construcția și darea în exploatare a LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău reprezintă o prioritate pentru asigurarea securității energetice a țării, construcția acesteia fiind planificată să se realizeze până la sfârșitul anului 2025″, se mai arată în document.
În plus, Guvernul de la Chișinău pregătește ″Realizarea acțiunilor organizatorice și tehnice necesare pentru alimentarea Republicii Moldova din Sistemul Electroenergetic Național al României prin asigurarea funcționării, la necesitate, a LEA-110 kV″. Este vorba de liniile de interconexiune de 110 kV Huși-Cioara, Stânca-Costești, Țuțora-Ungheni și Fălciu-Gotești.
