Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, s-a întâlnit cu procurorul-șef al Ungariei, considerat un apropiat al premierului Viktor Orban și al partidului său Fidesz, în aceeași zi în care Ungaria și Polonia, niciuna dintre ele membră a EPPO, au blocat prin veto adoptarea proiectului bugetului Uniunii Europene aferent perioadei 2021-2027 și a finanțărilor în curs, nemulțumite de condiționarea acordării fondurilor UE de așa-zisa "respectare a statului de drept".
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Ungaria nu este membră a EPPO. Laura Kovesi a avut astăzi o primă întâlnire cu procurorul general al Ungariei, Peter Polt, pentru a discuta un viitor aranjament de lucru. Negocierile din partea noastră vor fi conduse de către Danielle Goudriaan (procuror european din partea Olandei)", a anunțat EPPO.
Peter Polt este procuror general al Ungariei din 2010, iar anul trecut a fost reconfirmat în funcție, pentru un al doilea mandat de 9 ani.
Fost parlamentar Fidesz, Polt a fost adesea criticat aspru (de exemplu aici și aici) pentru că s-ar fi eschivat de la a investiga acuzațiile de corupție și deturnări de bani publici, inclusiv fonduri UE, ale oamenilor de afaceri cu legături cu premierul Orban și partidul său.
Poziția oficială a lui Viktor Orban și a partidului de guvernământ de la Budapesta este că Ungaria nu va adera la EPPO, dorind ca prerogativa anchetelor penale să fie menținută la nivel național. Alte state membre UE care nu participă la EPPO sunt Polonia, Suedia, Danemarca, Irlanda și Marea Britanie. Parchetul European a anunțat recent că negociază condiții de cooperare și cu autoritățile suedeze
Anul trecut, politicieni din opoziție și organizații ale societății civile au strâns aproape 700.000 de semnături pe o petiție publică prin care se solicita aderarea Ungariei la Parchetul UE.
Parchetul European va efectua investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane euro.
"Procurorii UE lucrează pentru a-l proteja pe Orban, nu pentru a aplica legea. Această protecție ar dispărea dacă spețele de fraude cu fonduri UE ar fi investigate la nivel supranațional. Ungurii nu vor corupție, ei sprijină aderarea la EPPO", declara, în vara anului trecut, politicianul liberal Akos Hadhazy, unul dintre inițiatorii petiției.
Ungaria și Polonia au blocat prin veto, luni, adoptarea proiectului bugetului Uniunii Europene aferent perioadei 2021-2027 și a finanțărilor în curs. Această blocare era așteptată, după ce Budapesta și Varșovia au cerut ca accesul la fonduri europene să nu fie legat de respectarea statului de drept. Proiectul bugetului prevede 1.100 de miliarde de euro în cadrul financiar plurianual 2021-2027 și 750 de miliarde de dolari în cadrul Fondului de ralansare economică menit să ajute statele membre ale Uniunii Europene (UE) să se redreseze după criza pandemiei COVID-19.
Ungaria și Polonia sunt vizate de proceduri cu privire la încălcarea valorilor fundamentale europene. UE a lansat proceduri de infringement împotriva ambelor țări, pe care le acuză de încălcarea independenței justiției, libertății presei și drepturilor organizațiilor nonguvernamentale (ONG). Ambasadorii europeni au adoptat cu o majoritate calificată clauza care condiționează accesul la fonduri europene de respectarea statului de drept. Însă este necesar ca bugetul și pachetul de salvare europene să fie adoptate cu unanimitate de voturi, iar Polonia și Ungaria le-au blocat într-un vot ulterior.
"Noi nu putem susține proiectul în forma sa actuală, care leagă statul de drept de decizii bugetare", a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs.
