Mii de polonezi se înscriu la cursuri voluntare de pregătire militară, în timp ce armata caută să-și completeze rândurile cu personal profesionist și voluntar, pe fondul îngrijorărilor crescânde legate de agresiunea militară a Rusiei, scrie azi publicația Straitstimes, preluată și de Reuters.
Temerile s-au amplificat după ce Polonia a doborât pe 10 septembrie drone rusești care i-au încălcat spațiul aerian – primul incident de acest fel înregistrat de un stat membru NATO în timpul războiului din Ucraina. Kremlinul a acuzat Occidentul de „supraîncărcare emoțională”, dar a evitat să comenteze direct episodul.
Potrivit colonelului Grzegorz Wawrzynkiewicz, șeful Centrului de Recrutare Militară din Polonia, peste 20.000 de persoane s-au înscris la pregătire voluntară în primele șapte luni ale anului 2025, un nivel comparabil cu recordurile din 2024. Până la finalul anului, el estimează că circa 40.000 de voluntari vor finaliza instruirea, de peste două ori mai mulți decât cei 16.000 în 2022.
După invazia Rusiei în 2022, Polonia și-a dublat cheltuielile de apărare, de la 2,2% la 4,7% din PIB în 2025 – cel mai ridicat nivel dintre cele 32 de state NATO, depășind Germania, Franța sau Marea Britanie.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, după ce a pus sub semnul întrebării disponibilitatea SUA de a apăra aliații NATO, a reaprins temerile europene legate de fiabilitatea garanțiilor americane. Premierul polonez Donald Tusk s-a numărat printre liderii care cer Europei să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate.
Ca parte a pregătirilor, guvernul de la Varșovia a lansat în mai 2024 un „Scut Estic” de aproape 644 km, fortificație de-a lungul granițelor cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad, care combină bariere anti-tanc cu sisteme de supraveghere și război electronic. Unități militare sunt relocate spre est, pentru a atrage mai mulți recruți locali.
„Oamenii vor lucra și vor servi acolo unde își apără propriile case”, a declarat adjunctul ministrului apărării Pawel Zalewski.
Programul de pregătire voluntară nu obligă la înrolare automată. Cei instruiți pot alege să continue ca militari profesioniști, să intre în Forțele Teritoriale de Apărare (WOT) sau să rămână în rezervele active ori pasive. Membrii WOT servesc de regulă part-time în regiunea de domiciliu și pot fi mobilizați în situații de urgență, inclusiv în crize la frontieră, precum cea din 2021, când Belarus a direcționat zeci de mii de migranți spre granița poloneză.
Programul României
Și România pregătește un program de voluntariat, ce va fi aprobat curând în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Rezerva este îmbătrânită. Venim cu un proiect nou pe care îl am acum pe masa CSAT. În următorul CSAT va fi aprobat, va fi trimis către Parlament un proiect care introduce un nou termen, de militari voluntari în termen, prin care tinerii între 18 și 35 de ani vor putea să facă armata patru luni de zile, plătiți, și să intre în rezerva Armatei române”, a spus rsăptămâna aceasta Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării.
El a fost întrebat astăzi cât se câștigă acum în armată.
”Depinde în funcție de grad și de funcție. Cei care intră acum în sistem, soldații, ajung la aproape 1000 de euro net cu norma de hrană. Și pentru intrare e un venit bun. Și iată că anul trecut acest venit a făcut ca să vină mulți către armată. Avem un spor net, să spun așa, între intrări versus ieșiri de 6.000 de oameni anul trecut, după ani de zile în care a fost scădere. Și anul trecut au venit mai mulți, au rămas mai mulți în sistem decât plecau și asta este foarte important ca semnal, avem în fiecare an cei care termină promoțiile la școlile militare și practic termină în vară și în septembrie îi vedem în structuri și în același timp sunt oameni care merg în rezervă, care își cer trecerea în rezervă, însă una peste alta și anul ăsta vom vedea un spor pozitiv și sper să continue acest spor pozitiv pentru că e nevoie de efective mai multe, e nevoie de efective mai bine profesionalizate, e nevoie de tineri”, a declarat Moșteanu.
