Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, a declarat sâmbătă că dorește ca Rusia să recunoască public că a doborât accidental un avion de pasageri azer în decembrie anul trecut, provocând moartea a 38 de persoane aflate la bord, și să pedepsească persoanele responsabile, relatează Reuters.
Președintele rus Vladimir Putin i-a prezentat scuze lui Aliyev pentru ceea ce Kremlinul a numit „tragicul incident” din spațiul aerian rus, în care un avion al companiei Azerbaijan Airlines s-a prăbușit după ce apărarea aeriană rusă a deschis focul asupra unor drone ucrainene, scrie News.ro.
Dar el nu a ajuns să spună că Rusia a doborât avionul.
Aliyev, vorbind într-o conferință de presă în orașul Khankendi în cadrul unui eveniment numit Forumul Global al Mass-Media, a clarificat că dorește mult mai mult de la Moscova, pe care a acuzat-o de inacțiune în urma doborârii avionului.
„Știm exact ce s-a întâmplat și putem dovedi acest lucru. Mai mult, suntem siguri că și oficialii ruși știu ce s-a întâmplat”, a declarat Aliyev. „Adevărata întrebare este: de ce nu au făcut ceea ce ar fi trebuit să facă orice vecin responsabil?”
El a declarat că Azerbaidjanul se așteaptă ca incidentul să fie recunoscut oficial, ca persoanele responsabile să fie trase la răspundere, ca familiile victimelor și persoanele rănite să primească despăgubiri și ca Moscova să ramburseze costul aeronavei distruse.
„Acestea sunt așteptări standard în cadrul dreptului internațional și al relațiilor de bună vecinătate”, a afirmat el.
Zborul J2-8243, care se îndrepta de la Baku către capitala cecenă Groznîi, s-a prăbușit în apropiere de Aktau, în Kazahstan, după ce a deviat din sudul Rusiei, unde se raportase că drone ucrainene atacau mai multe orașe. Treizeci și opt de persoane au murit și 29 au supraviețuit.
Relațiile dintre Moscova și Baku s-au deteriorat grav în ultimele luni, după ce poliția rusă a reținut un grup de etnici azeri care trăiau în Rusia și i-a acuzat de diverse crime istorice.
Vorbind la același eveniment, Aliyev a declarat că dorește deschiderea unui coridor de tranzit între Azerbaidjan și exclava sa Nakhchivan, care să treacă prin Armenia. „Vorbim despre accesul nestingherit al statului Azerbaidjan în Azerbaidjan. Și înțelegem acest lucru în sens literal – vorbim despre o legătură între părți ale unei singure țări”.
El a spus că, dacă și când va fi înființat, pasagerii trenurilor azere nu ar trebui să fie expuși la pericol fizic din partea civililor armeni, pe care i-a acuzat că aruncă cu pietre în astfel de trenuri din perioada sovietică, și a solicitat garanții de securitate „fiabile și verificabile”. „Este o cerere absolut legală și justă”, a spus Aliyev.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a declarat la 16 iulie că SUA s-au oferit să gestioneze potențialul coridor de transport.
Potențialul coridor, pe care Baku dorește să îl asigure, ar avea o lungime de aproximativ 32 km și ar traversa provincia Syunik din sudul Armeniei, legând majoritatea Azerbaidjanului de Nakhchivan, o exclavă azeră care se învecinează cu Turcia, aliata Baku.
Legătura de tranzit este unul dintre obstacolele care stau în calea unui acord de pace între Azerbaidjan și Armenia, țări vecine din regiunea Caucazului de Sud, care au purtat o serie de războaie de la sfârșitul anilor 1980 și rămân rivale de moarte.
Țările au declarat în martie că au finalizat un proiect de acord de pace, dar calendarul semnării acestuia rămâne incert.
