Austria, condusă de un guvern din care face parte extrema dreaptă, provoacă îngrijorări, în plină criză europeană pe tema primirii migranților, cu privire la capacitatea sa de a conduce timp de șase luni o Europă ”fisurată”, analizează AFP.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Cancelarul austriac Sebastian "Kurz și Guvernul său se joacă cu fricile și seamănă discordie în cadrul Uniunii Europene”, a avertizat marți, în Parlamentul European (PE), la Strasbourg, eurodeputatul econogist Philippe Lamberts, scrie News.ro.
Tânărul lider conservator, în vârstă de 31 de ani, aflat la putere de un pic mai bine de șase luni la Viena, beneficiază însă de o susținere importantă - cea a PPE, partidul european de dreapta majoritar în PE, din care face parte.
Președintele Conisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, din aceeași formațiune, l-a susținut. ”Noul Guvern austriac este clar proeuropean, iar din acest motiv nu există vreun motiv de îngrijorare”, a declarat luxemburghezul.
În opinia sa, coaliția lui Kurz nu are nimic a face cu cea din 2000, când, pentru prima oară în Austria, dreapta conservatoare (ÖVP) s-a aliat cu partidul de extem dreapta al lui Jörg Haider.
La acea vreme, venirea la putere a FPÖ, în țara în care s-a născut Adolf Hitler, a provocat o undă de șoc - UE a menținut timp de mai multe luni sancțiuni impuse Vienei.
Însă, în 2018, Guvernul în funcție ”are un program clar proeuropean. În 2000 nu era cazul”, a declarat Juncker.
ALIAȚI AI EXTREMEI DREPTE
Alții nu sunt de această părere. ”Cancelarul Kurz apără o agendă de dreapta dură cu planuri naționale și europene. Agitația sa contra refugiaților maschează problemele urgente care îi afectează atât propria țară, cât și UE”, apreciază belgianul Lamberts.
Directorul Instititului Jacques Delors Sébastien Maillard indică riscurile pe care le prezintă președinția austriacă a UE în următoarele șase luni.
”Aceasta nu este prima oară când un partid de extremă dreapta se asociază la putere într-o țară UE, însă contextul politic este foarte diferit, pentru că, pentru prima oară, el are mai mulți aliați în jurul mesei Consiliului - cele 28 de state membre UE -, în Italia, Bulgaria și Finlanda. El poate, deci, să se sprijine pe multe relee”, declară Maillard pentru AFP.
După ce și-a construit ascensiunea în țară pe promisiunea unei politici a migrației fără concesie, Kurz a ridicat subiectul la rangul de una dintre prioritățile președinției sale la UE, cu un punct de vedere foarte securitar, fiind vorba înainte de toate de apărarea frontierelor externe ale UE.
”Migranții vor fi o temă importantă pentru partidele de dreapta și de extremă drepta în UE odată cu apropierea alegerilor europene” din mai anul viitor, preconizează Maillard.
Eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt, un fost premier belgian, l-a avertizat marți în PE pe Kurz că ”să fii președintele Consiliului este totuși un pic diferit de a fi cancelarul Austriei. Trebuie să construiți poduri, să faceți compromisuri”.
Acesta este rolul efectiv al țării care asigură președinția semestrială a UE, și anume de a găsi soluții în rândul celorlalte 27 de state care nu sunt neapărat de aceeași părere, să apropie țările din Est de cele din Vest sau din Nord de cele din Sud.
Kurz nu încetează de altfel să-și laude rolul de ”constructori de poduri” între membrii UE.
Verhofstadt a insistat de asemenea asupra faptului că nu există o ”criză a migrației” - numărul sosirilor în UE a scăzut sensibil față de 2015, anul unui aflux masiv din cauza Războiului din Siria -, ci o ”criză politică pe tema drepturilor migranților”.
PPE (dreapta, majoritară) din care face parte Kurz ”ne conduce pe un drum al fricii și disensiunii”, a deplâns la rândul său liderul eurodeputaților socialiști Udo Bullmann.
Stânga radicală (GUE/NGL) l-a catalogat pe cancelarul austriac drept ”un Orban cu față de bebeluș”, referindu-se la premierul ungar, foarte ostil migranților, Viktor Orban.
