În timpul unei întâlniri pe care au avut-o la Moscova în martie, liderul rus Vladimir Putin i-a spus omologului său chinez Xi Jinping că Rusia "va lupta timp de (cel puțin) cinci ani" în Ucraina, au dezvăluit surse diplomatice citate de cotidianul japonez Nikkei.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Se pare că acesta a fost modul lui Putin de a rezuma o situație care, la momentul respectiv, nu era favorabilă Rusiei și de a-l asigura pe Xi că Rusia va ieși victorioasă în cele din urmă. Implicația probabilă era că un război prelungit ar favoriza partenerul bine înarmat al Chinei. Luată în alt mod, remarca a fost, de asemenea, un avertisment pentru Xi de a nu-și schimba poziția pro-Rusia, comentează cotidianul nipon.
Vizita din martie la Moscova a fost prima deplasare a lui Xi Jinping în Rusia după ce Moscova lansase invazia la scară largă în Ucraina în februarie 2022. A fost, de asemenea, prima dată când Xi a făcut o deplasare externă într-o țară semnificativă după ce China a renunțat la politica sa strictă de zero-COIVD, scrie News.ro.
Indiferent dacă Xi a fost sau nu convins, ceea ce i-a spus Putin la întâlnire este cheia pentru a înțelege o serie de evoluții misterioase în relațiile dintre Rusia și China, de la o misiune de pace chineză în Europa în luna mai până la demiterea ministrului său de externe câteva luni mai târziu, arată Nikkei Asia într-o analiză.
Recent, The New York Times a relatat că, cel puțin din septembrie, Putin a folosit intermediari pentru a semnala că este deschis la o încetare a focului cu condiția ca Rusia să poată păstra teritoriile cucerite până acum. Însă, având în vedere ce i-a spus Putin lui Xi în martie, intențiile declarate ale liderului rus pentru o încetare a focului nu ar trebui luate ca atare. S-ar putea ca Putin să dorească doar să creeze iluzia că se îndreaptă spre un armistițiu sau chiar spre pace înainte de alegerile prezidențiale din Rusia din martie, crezând că o astfel de atmosferă l-ar favoriza la vot, menționează publicația japoneză.
Pe de altă parte, între timp, China lui Xi și-a revizuit strategia, în parte pe baza termenului de "cinci ani" pe care îl dădea Putin în martie. Dacă războiul dintre Rusia și Ucraina se prelungește, ar avea un impact semnificativ asupra planurilor și ambițiilor pe care Xi le are pentru cel de-al treilea mandat - fără precedent - al său ca președinte al Chinei și secretar general al Partidului Comunist Chinez. Marele obiectiv al lui Xi de a unifica Taiwanul cu China continentală ar putea fi, de asemenea, afectat, scrie cotidianul nipon în analiza sa.
DE CE XI ÎI POARTĂ PICĂ LUI PUTIN
Dar este puțin probabil ca Xi să fi fost pe deplin convins de cuvintele lui Putin. Potrivit Nikkei, Xi îi poartă deja pică lui Putin de la un summit China-Rusia care a avut loc la 4 februarie 2022, ziua de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022.
Putin a fost singurul lider al unei mari puteri care a participat la ceremonia de deschidere, iar Xi a mizat pe reputația sa pentru a da impresia că Beijingul va găzdui cu succes această extravaganță sportivă internațională. La rândul său, liderul rus a profitat din plin de sentimentul că China îi este datoare pentru prezență.
În timpul întâlnirii lor de la Jocurile Olimpice de iarnă, Putin nu a dat niciun semn că ar fi pe cale să lanseze o invazie la scară largă în Ucraina. Dar această invazie a venit, la 24 februarie, ca un blitzkrieg despre care Rusia credea că va fi suficient de puternic pentru a cuceri rapid capitala Kiev.
Atacul surpriză a lăsat însă China panicată. La discuțiile purtate cu 20 de zile mai înainte, Xi și Putin anunțaseră un parteneriat "fără limite" între țările lor. Prin urmare, a fost destul de firesc ca oamenii din întreaga lume să ajungă la concluzia că China a dat o aprobare tacită invaziei la scară largă a Rusiei.
Dar nu a fost așa. China a judecat greșit adevăratele intenții ale Rusiei. Beijingul, care știa cu siguranță că forțele rusești erau desfășurare în apropierea graniței cu Ucraina, trebuie să fi ajuns la concluzia că acele trupe vor invada doar partea de est a Ucrainei. În orice caz, administrația lui Xi nu se aștepta la o invazie la scară largă, mai ales la una care avea loc la doar patru zile după închiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing și cu o săptămână înainte de deschiderea Jocurilor Paralimpice de iarnă, presupus a fi un festival al păcii.
Astfel, China pur și simplu nu-și mai putea permite să aibă încredere totală în declarația lui Putin că "va lupta timp de cinci ani", care a venit un an mai târziu, arată Nikkei.
CE A FĂCUT XI DUPĂ CE PUTIN I-A SPUS CĂ RĂZBOIUL DUREAZĂ 5 ANI
Având în vedere situația politică internațională complicată, China trebuia să se gândească cum să-și protejeze propriile interese, indiferent de modul în care s-ar putea termina lucrurile pentru Rusia în Ucraina. Iar acest lucru a însemnat trimiterea unei "misiuni de pace" în Europa, inclusiv în Ucraina și Rusia, la mai puțin de două luni după ce Putin i-a spus lui Xi că Rusia va rămâne în luptă pentru anii următori. Misiunea a demonstrat o schimbare subtilă a poziției pro-Rusia a lui Xi.
De asemenea, a fost în concordanță cu afirmațiile repetate de Xi, potrivit cărora în lume au loc în prezent "schimbări profunde nemaiîntâlnite într-un secol".
Dacă războiul din Ucraina ar trebui să se prelungească până la cinci ani - a durat deja aproape doi ani - China ar fi supusă mai mult ca oricând presiunilor din partea statelor occidentale, din cauza cooperării sale militare extinse cu Rusia. Economia chineză, deja în suferință, ar primi lovituri suplimentare din cauza sancțiunilor impuse de coaliția internațională împotriva Chinei și a Rusiei. Acest lucru a oferit Chinei un alt motiv pentru a trimite acea misiune de pace: ar trebui să își acopere pariurile, pentru a nu împărtăși soarta Rusiei.
Misiunea chineză, condusă de Li Hui, reprezentantul special al Beijingului pentru afaceri eurasiatice, s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev. Bineînțeles că misiunea l-a făcut pe Putin nemulțumit, poate chiar furios. Mișcarea diplomatică a mers împotriva dorințelor liderului rus și a arătat că China nu a ținut cont de termenul său de "cinci ani".
Pentru a înrăutăți lucrurile, la mai puțin de o lună după aceea, în iunie, Wagner, organizația militară privată rusă condusă de Evgheni Prigojin, care deținea cheia luptelor din Ucraina, a lansat o rebeliune de scurtă durată, dându-i lui Putin o lovitură de grație.
PUTIN, PANICAT, ÎI DĂ UN PONT LUI XI
Pentru Putin, care trebuia brusc să facă față unei furtuni din ce în ce mai violente, menținerea Chinei în tabăra Rusiei era o chestiune urgentă. Așa că a ieșit în față cu unele informații, continuă analiza Nikkei.
Atunci când ministrul adjunct de externe rus Andrei Rudenko a vizitat Beijingul la 25 iunie, el i-a informat pe oficialii chinezi de rang înalt despre ministrul chinez de externe de atunci, Qin Gang. Pontul are legătură cu misterul epurării bruște a lui Qin, care a fost demis și a dispărut de pe scena publică din China. Rusia ar fi transmis Beijingului că are informații că Qin, care fusese anterior ambasador al Chinei în SUA, ar fi fost de fapt recrutat de serviciile americane și ar fi acum agent al Washingtonului, potrivit Nikkei. Moscova ar fi prezentat și unele dovezi: ambasadorul chinez ar fi avut o aventură extraconjugală cu o prezentatoare de la televiziunea chineză, care locuia mai mult în SUA și Marea Britanie, cu care ar avea un copil prin intermediul unei mame surogat din SUA.
Înșelăciunea este o tactică des folosită în politica internațională. Iar faptul că atât China, cât și Rusia sunt țări opace face ca înțelegerea afacerilor celeilalte părți să fie și mai dificilă. Bunul simț nu se aplică, conchide Nikkei. În orice caz, salba informațională dată de Rusia Beijingului a avut puterea de a-l elimina pe cel mai important diplomat al Chinei și de a întoarce curentul politic global în favoarea sa. De asemenea, a afectat poziția Chinei față de SUA și, în cele din urmă, s-a transformat într-o problemă politică internă serioasă în China.
