Care sunt cele șase fracțiuni parlamentare constituite în noul Legislativ
Noul Parlament va avea șase fracțiuni și un deputat independent, deși în urma alegerilor din 28 septembrie în legislativ au acces cinci entități politice, transmite Radio România Chișinău.
Fracțiunile oficializate includ: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 55 de deputați, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 17, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 8, Blocul Alternativa – 8, Partidul Nostru – 6 și Partidul Democrația Acasă – 6. PAS, a anunțat constituirea majorității parlamentare, cu 55 de deputați din 101, în timp ce celelalte formațiuni politice s-au declarat în opoziție. Președinta fracțiunii PAS, Doina Gherman, a declarat că actualul Parlament va fi „Parlamentul aderării la Uniunea Europeană”, subliniind că integrarea europeană este un proiect de țară esențial pentru pace, prosperitate și democrație.
Maia Sandu convoacă fracțiunile la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de premier
Joi, 23 octombrie, președintele R. Moldova, Maia Sandu, va convoca fracțiunile parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de premier, potrivit surselor TVR MOLDOVA.
Norma legală prevede că președintele Republicii Moldova trebuie să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru în urma consultărilor cu fracțiunile parlamentare nou-formate.
Prima ședință a noului Parlament al Republicii Moldova a avut loc miercuri, 22 octombrie. În noul Parlament, au fost constituite șase fracțiuni parlamentare și un deputat neafiliat, majoritatea parlamentară fiind formată de PAS, celelalte partide s-au declarat în opoziție.
Anterior, PAS a anunțat că Alexandru Munteanu va fi propus la funcția de premier. În termen de 15 zile, candidatul prezintă lista miniștrilor și programul de activitate, pentru a primi votul de încredere al deputaților. Învestirea va avea loc în cel mult 14 zile de la votul legislativului.
Ce putem întrezări în noul parlament, ridicând cortina, înainte de ședința sa de constituire
Noul parlament se întrunește pe 22 octombrie în prima sa ședință, la care își va alege conducerea, iar deputații se vor împărți pe fracțiuni, dar câteva lucruri întâmplate între alegerile din 28 septembrie și ședința de constituire sugerează de pe acum două trăsături distincte ale acestei legislaturi, relatează europalibera.ro.
Una dintre aceste trăsături se referă la majoritatea parlamentară PAS, iar cealaltă la opoziția tradițională, care s-a scindat chiar înainte să-și ocupe locurile în parlament, din pricina unei ... tradiții.
Tradiția spune că ședința de constituire a unui parlament nou trebuie condusă de deputatul cel mai vârstnic.
Grosu explică de ce a refuzat funcția de prim-ministru: Cariera nu e importantă
Igor Grosu, deputat și lider al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), a declarat că este „mai potrivit” pentru activitatea legislativă decât pentru funcția de prim-ministru în contextul în care se află actualmente Republica Moldova, precizează newsmaker.md. El a spus că țara noastră are nevoie de creștere economică și PAS a identificat un candidat cu profil în domeniu pentru postul de șef al Guvernului. Precizările au fost făcute la ședința inaugurală a Parlamentului nou-ales, în cadrul înaintării candidaturii sale la funcția de președinte al Parlamentului.
După ce și-a înaintat candidatura pentru șefia legislativului, Igor Grosu a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Democrația Acasă” Vasile Costiuc de ce, în calitate de lider al formațiunii care deține majoritatea parlamentară, nu a optat pentru funcția de prim-ministru, ci pentru cea de președinte al Parlamentului.
Artiști, sportivi și coregrafi în noul Parlament. Experții avertizează asupra provocărilor
Alegerile din 28 septembrie au adus în Parlamentul R. Moldova un val de deputați noi, mulți dintre ei fără experiență politică, dar cu promisiuni de schimbare, relatează TVRmoldova. Aceșta provin din domenii diverse: artiști, sportivi, fermieri, sudori sau chiar coregrafi. Experții susțin că abilitățile din alte domenii nu se transferă automat în politică de nivel înalt. Doar viitorul va demonstra cine poate aduce, cu adevărat, plus valoare Parlamentului.
Renato Usatîi vine în Parlament cu trupe proaspete. Nu doar juriști cu serviete, ci și un fermier cu metafore - Serghei Ivanov, de la Forța Fermierilor.
Și partidul Democrația Acasă intră-n Parlament cu un fermier, Sergiu Stefanco. Dar campionul la meserii neașteptate e Alexandru Verșinin. În CV-ul lui scrie că a studiat la Arte Frumoase, specializarea coregrafie, și a fost corepetitor la un liceu din Chișinău.
Candidatul PAS la funcția de premier: Reintegrarea regiunii transnistrene este posibilă prin intermediul unor mecanisme economice
Reintegrarea regiunii transnistrene este posibilă pe cale pașnică, prin intermediul unor mecanisme economice, susține candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, relateză Moldova1.md. Potrivit acestuia, eforturile diplomatice, îmbinate cu beneficiile economice, vor contribui în cele din urmă la reunificarea statului. Totuși, experții sunt de părere că procesul nu poate fi realizat doar prin măsuri economice, pentru că unul dintre principalele obstacole în calea reintegrării statului este staționarea ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului.
Reintegrarea regiunii transnistrene va fi una dintre prioritățile viitorului Executiv și ea poate fi realizată prin măsuri economice. Cel puțin, așa afirmă candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu. Candidatul a subliniat, într-o emisiune de la Tv8, că în cei peste 20 de ani, cât a călătorit între Chișinău și Kiev, a traversat regiunea transnistreană și a observat degradarea treptată a situației economice și sociale de acolo.
TikTok a raportat cum a protejat alegerile parlamentare: compania a blocat peste 134 de mii de conturi false și aproape 3 milioane de „interacțiuni artificiale”
Platforma TikTok a prezentat marți, 21 octombrie, un raport despre acțiunile întreprinse pentru a proteja integritatea platformei în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, relatează zdg.md.
TikTok spune că a „dezmembrat” cinci rețele cu peste 7 500 de conturi care promovau mesaje proruse și încercau să discrediteze actuala guvernare din R. Moldova, în perioada premergătoare scrutinului. În total, compania a blocat peste 134 de mii de conturi false și aproape 3 milioane de „interacțiuni artificiale”.
În perioada premergătoare alegerilor, TikTok se aștepta ca persoane sau grupuri interesate „să încerce să influențeze rezultatele și să intensifice eforturile de a induce în eroare comunitățile online”. În R. Moldova, presa și societatea civilă au semnalat riscuri suplimentare asociate unor astfel de practici înșelătoare, determinate parțial de contextul geopolitic și de istoria țării, punctează platforma.
Echipele TikTok au lucrat „neîntrerupt pentru a contracara, în mod proactiv și ferm, tentativele de manipulare a sistemelor noastre și de inducere în eroare a comunității TikTok”. În cele trei luni dinaintea alegerilor, TikTok a investigat peste 90 de sesizări, provenite atât din surse interne, cât și din surse externe.
Grosu explică de ce a refuzat funcția de prim-ministru: Cariera nu e importantă
Igor Grosu, deputat și lider al Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), a declarat că este „mai potrivit” pentru activitatea legislativă decât pentru funcția de prim-ministru în contextul în care se află actualmente Republica Moldova, relatează newsmaker.md. El a spus că țara noastră are nevoie de creștere economică și PAS a identificat un candidat cu profil în domeniu pentru postul de șef al Guvernului. Precizările au fost făcute la ședința inaugurală a Parlamentului nou-ales, în cadrul înaintării candidaturii sale la funcția de președinte al Parlamentului.
După ce și-a înaintat candidatura pentru șefia legislativului, Igor Grosu a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Democrația Acasă” Vasile Costiuc de ce, în calitate de lider al formațiunii care deține majoritatea parlamentară, nu a optat pentru funcția de prim-ministru, ci pentru cea de președinte al Parlamentului.
Parlamentul European propune o creștere de 25 de milioane de euro pentru Vecinătatea Estică, inclusiv Republica Moldova
Plenul Parlamentului European a votat un amendament la Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2026, care prevede o creștere cu 25 de milioane de euro a fondurilor destinate regiunii Vecinătății Estice, inclusiv Republicii Moldova, relatează Radio România Chișinău.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan, co-autor al amendamentului a explicat necesitatea acestei măsuri în contextul retragerii sprijinului financiar al Statelor Unite pentru societatea civilă din regiune.
„Considerăm această majorare necesară pentru a compensa parțial decizia Statelor Unite ale Americii de a retrage sprijinul acordat societății civile din regiune.
Igor Grosu, în plenul Parlamentului de la Chișinău: „Ne angajăm să semnăm Tratatul de aderare la UE până în 2028”
Republica Moldova își propune să semneze Tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028. Declarația a fost făcută de Igor Grosu, candidatul înaintat de fracțiunea PAS la funcția de președinte al noului Parlament de la Chișinău, relatează Vocea Basarabiei.
El a subliniat, într-un discurs susținut în fața deputaților înainte de alegerea președintelui Parlamentului, că votul de la scrutinul parlamentar din 28 septembrie este o dovadă clară că oamenii își doresc să trăiască în pace și bunăstare în rândul țărilor europene.
„Ne angajăm să semnăm Tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, înainte de finalul celui de-al doilea mandat al președintei Maia Sandu. R. Moldova este gata să avanseze în negocierile de aderare. Știu că drumul nu e deloc ușor, necesită foarte multă muncă și aici nu vorbesc doar despre deputați, dar și despre oamenii din toate instituțiile statului. Însă noi, moldovenii, atunci când ne propunem ceva în care credem, suntem de neoprit. Avem o șansă unică – să devenim Parlamentul Integrării Europene. Este datoria generației noastre să nu pierdem această șansă”, a declarat Igor Grosu.
Republica Moldova își modernizează armata
Guvernul de la Chișinău a aprobat recent o nouă strategie militară, care prevede modernizarea armatei și alinierea acesteia la standardele UE, relatea DW.com. Ce cred militarii despre aceste schimbări?
Armata moldovenească urmează să devină mai mare și mai profesionistă.
Cu sprijinul partenerilor internaționali, Republica Moldova a investit deja în ultimii ani milioane de euro în îmbunătățirea condițiilor pentru militari și în dotarea unităților.
„Amendament” special pentru Malîșev: Restricții țintite pentru cei care nu se încadrează în sistemul electoral al „Șerifului”
În regiunea transnistreană a fost modificat așa-numitul „cod electoral”, pentru a împiedica participarea la „alegeri” a unui concurent anume, relatează zonadesecuritate.md. Este vorba despre candidatul independent din Tiraspol la „alegerile” pentru așa-numitul „soviet suprem” de legislatura a VIII-a, Nicolai Malîșev. Acesta susține că amendamentul adoptat în vara anului 2025 îl lipsește de dreptul de a participa la orice „alegeri” în următorii cinci ani. „Documentul” are efect retroactiv și, practic, îl vizează exclusiv pe el.
Reamintim că așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol este controlat în totalitate de gruparea „Obnovlenie” („Reînnoirea”), afiliat holdingului „Șerif”. Șefa grupării, Galina Antiufeeva, reprezintă interesele corporației lui Viktor Gușan – proprietarul „Șerifului” și conducătorul de facto al regiunii transnistrene. Opoziția a fost eliminată: singurul politician de opoziție, Oleg Harjan, a fost arestat și ucis, iar partidul său s-a destrămat. Din 2021, lui Nicolai Malîșev (neafiliat „Șerifului”) i-a fost refuzată înregistrarea în repetate rânduri.
