Ministerul Apărării din Turcia a dat asigurări că nu se opune intrării Suediei și Finlandei în NATO, dar a insistat că încă așteaptă ca cele două țări nordice să îndeplinească condițiile pentru ca Ankara să renunțe la veto-ul său cu privire la aderarea celor două state, a transmis EFE.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ministrul apărării turc, Hulusi Akar, a declarat că speră în continuare ca cele două țări nordice "să rupă relațiile cu organizațiile teroriste și să înceteze să le susțină, precum și să ridice restricțiile pe care le-au impus exportului (de arme) în Turcia", scrie Agerpres.
Turcia și Ungaria sunt singurele dintre cele 30 de țări membre ale Alianței care nu au ratificat încă aderarea Suediei și Finlandei la alianță.
Turcia acuză cele două țări nordice că sunt un refugiu pentru grupări pe care Ankara le consideră teroriste - Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), milițiile kurde din Siria sau secta islamistă Gulen, pe care o acuză de lovitura de stat eșuată din 2016.
PKK, gherila kurdă din Turcia, este considerat un grup terorist nu doar în această țară, ci și în Uniunea Europeană, dar în multe state europene există o toleranță largă față de folosirea steagurilor, emblemelor sau sloganurilor lor în cadrul demonstrațiilor, după cum acuză insistent Ankara.
Suedia, unde trăiește o importantă comunitate kurdă în exil, este deosebit de permisivă în acest sens și mai mulți deputați sau foști deputați au cerut în Parlament legalizarea grupării armate.
Guvernul suedez a anunțat reforme judiciare pentru a penaliza propaganda teroristă și a incrimina fapte precum sprijinirea sau apologia terorismului.
Ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat săptămâna aceasta că refuzul parlamentului suedez de a extrăda un jurnalist pe care Ankara îl consideră membru al grupării Gulen marchează o "evoluție negativă" în privința respectării acordului tripartit dintre Turcia și cele două țări candidate, semnat în timpul summitului NATO din iunie.
Pe de altă parte, Ministerul Apărării turc a cerut sâmbătă NATO să pună capăt "impertinenței" Greciei, pe care o acuză de "provocarea și escaladarea tensiunilor" în Mările Egee și Mediterană.
"Această atitudine ostilă demonstrează în mod clar că Grecia a devenit atât de arogantă încât disprețuiește principiile și valorile fundamentale ale NATO. Este timpul ca NATO să spună 'destul' acestei impertinențe", a declarat Hulusi Akar, într-o conferință la care a făcut bilanțul pentru 2022 al activităților ministerului pe care îl conduce.
Akar a dat asigurări că țara sa vrea ca Mările Mediterană și Egee să fie mări de "prietenie" și că respectă granițele și integritatea teritorială a tuturor vecinilor săi și a acuzat Grecia - unul dintre partenerii săi din NATO, dar cu care are conflicte istorice - că menține o "atitudine ilegală" în acest sens.
De luni de zile Turcia acuză Grecia că desfășoară acțiuni provocatoare în zonă, inclusiv desfășurarea de armament pe insulele din apropierea coastei turce despre care consideră că ar trebui demilitarizate în temeiul acordurilor legale.
Avioane de luptă turce și elene se urmăresc frecvent și se hărțuiesc reciproc în spațiul aerian disputat din Marea Egee.
Akar s-a referit la victoria din 1922 împotriva Greciei în războiul de independență turc și a cerut ca "politicienii și militarii eleni să renunțe imediat la atitudinile lor intransigente și provocatoare în scopuri politice interne".
