Comisia Europeană a afirmat că intenția Turciei de a se alătura blocului comunitar ”a ajuns într-un blocaj” din cauza deficiențelor democratice serioase, avertismentul fiind parte a celui mai critic raport anual al instituției de când Ankara a început discuțiile pentru aderare în urmă cu 16 ani, transmite Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Comisia Europeană a declarat că guvernul președintelui Tayyip Erdogan a supravegheat o eroziune continuă a democrației și a statului de drept și a ignorat recomandările UE de anul trecut, scrie News.ro
Raportul sugerează, de asemenea, pentru prima dată că Ankara nu mai este serioasă în ceea ce privește realizarea reformelor susținute de UE, chiar dacă Erdogan a susținut în aprilie obiectivul aderării depline la UE, ambele părți încercând să îmbunătățească relațiile tensionate.
"Nu au fost abordate îngrijorările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a democrației, statul de drept, drepturile fundamentale și independența sistemului judiciar. Au existat și mai multe regrese în multe domenii. În circumstanțele actuale, negocierile Turciei de aderare s-au oprit efectiv", a spus Comisia.
Ankara nu a oferit niciun răspuns imediat la acest raport.
În trecut, Turcia a afirmat că criticile UE asupra istoricului său sunt nedrepte și disproporționate.
Aliată a NATO, Turcia își negociază aderarea la UE din 2005, după reformele economice și politice care au făcut din ea o importantă economie de piață emergentă și partener comercial.
Dar, de la răspunsul dur al lui Erdogan la o tentativă de lovitură de stat în iulie 2016, căile UE și ale Turciei au devenit brusc divergente, în pofida unor relații diplomatice mai bune de la începutul anului 2021.
Epurarea oponenților, lansată la jumătatea anului 2016, continuă, se spune în raport, menționând ”restricțiile pe scară largă impuse activităților jurnaliștilor, scriitorilor, avocaților, academicienilor, apărătorilor drepturilor omului și vocilor critice”.
Ankara spune că măsurile sale de securitate sunt necesare, având în vedere gravitatea amenințărilor cu care se confruntă Turcia, care împarte frontierele terestre cu Irakul și Siria.
Creșterea puterilor prezidențiale ale lui Erdogan începând cu 2017, despre care UE spune că nu au suficiente controale democratice, și politica sa externă mai puternică au tensionat, de asemenea, relațiile în cadrul blocului și al NATO.
În raportul său din 2021, Comisia a pus sub semnul întrebării ”capacitatea Turciei de a-și asuma obligațiile de aderare” și a declarat că Ankara a continuat reformele în domenii de la economie la statul de drept ”pe o bază destul de ad hoc”.
Depinde de cele 27 de state membre ale UE, nu de Comisie, să decidă dacă cererea Turciei de aderare la UE ar trebui anulată oficial. Mulți cred că UE ar trebui să aibă cu Turcia într-o relație diferită, mai largă, bazată pe legături comerciale mai profunde.
