Turcia și-a mărit miercuri estimarea privind inflația și a redus-o pe cea privind creșterea economică din acest an, în timp ce încearcă să urmeze o politică mai ortodoxă și mai realistă, despre care analiștii spun că ar putea pune la încercare în cele din urmă răbdarea președintelui Tayyip Erdogan, transmite CNBC.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Prezentând noile previziuni, Erdogan a spus că o politică monetară strictă ar reduce inflația la o singură cifră, adăugând că Turcia nu va face compromisuri cu privire la expansiunea economică, pe măsură ce politicile sunt ajustate, scrie News.ro.
Guvernul vede o inflație anuală de 65% la sfârșitul anului și de 33% anul viitor, în creștere de la 24,9% și, respectiv, 13,8% în prognozele publicate cu un an în urmă.
A redus previziunile de creștere a PIB la 4,4% anul acesta și 4% anul viitor, ceea ce este încă peste ce se așteaptă majoritatea economiștilor, de la 5% și 5,5% anterior.
Deficitul de cont curent este de așteptat să fie de 42,5 miliarde de dolari în 2023 și de 34,7 miliarde de dolari în 2024.
Oficialii au dezvăluit previziunile în ”programul pe termen mediu” anual, văzut ca o piatră de hotar într-o schimbare mai largă a politicii care a început în iunie și este menită să controleze așteptările inflaționiste care au crescut de ani de zile.
După realegerea sa din luna mai, Erdogan, confruntat cu tensiuni economice profunde și cu rezerve valutare epuizate, a numit un nou șef de cabinet și al băncii centrale, pentru a întreprinde creșteri agresive ale ratei dobânzii și a începe să deblocheze piețele de credit și valutară.
De atunci, lira turcească a scăzut cu 25% față de dolar, iar inflația anuală a accelerat la aproape 59% luna trecută.
Se așteaptă ca economia să încetinească până la sfârșitul anului și înaintea alegerilor municipale la nivel național stabilite pentru martie anul viitor, pe măsură ce stimulentele legate de alegerile din mai se estompează și pe măsură ce dobânda de politică monetară crește, la 25%, de la 8,5%.
Un sondaj Reuters de luna trecută a arătat așteptări de creștere economică de 2,9% în acest an, mai puțin decât tendința din economia de piață emergentă, care încearcă să inverseze exodul de ani de zile al investitorilor străini.
Întrucât Partidul AK, aflat la guvernare, al lui Erdogan, încearcă să recupereze marile orașe Istanbul și Ankara de la opoziție, la votul din martie, unii analiști spun că inflația și șomajul mai ridicate și creșterea economică mai lentă ar putea testa răbdarea președintelui.
Erdogan a concediat patru guvernatori ai băncii centrale în patru ani.
Politica sa de a reduce dobânzișe, în ciuda creșterii prețurilor, a dus la o prăbușire istorică a monedei la sfârșitul anului 2021 și a dus la o inflație peste 85% anul trecut.
”Riscul este mereu prezent ca... Erdogan să-și piardă răbdarea. Inflația va fi foarte ridicată pentru o perioadă lungă de timp, ceea ce va declanșa efecte de rundă a doua, cum ar fi reglementările salariale”, a declarat analistul Commerzbank Tatha Ghose.
Banca centrală a declarat că inflația va accelera probabil la aproape 62% până la sfârșitul anului, limita superioară a previziunilor sale anterioare, în ciuda unei creșteri mai agresive decât erau așteptările a dobânzii cheie, cu 7,50 puncte procentuale, în august.
NEW YORK În lume există șase miliardari în bitcoin, potrivit unui raport privind bogații în criptomonede realizat de firma Henley & Partners
