Rezultatele 1 - 25 din 256 pentru "inflatie"

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a scăzut în noiembrie la 3,43%, de la 4,25% în octombrie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,24% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Guvernul a decis majorarea salariului minim de la 1.900 de lei în prezent la 2.080 de lei și a introdus un nivel diferențiat pentru persoanele cu studii superioare, în cazul cărora minimul va fi de 2.350 de lei. Anul acesta, însă, prețurile au crescut accelerat, după măsuri ale Guvernului precum majorarea accizei la carburanți sau creșterile generoase și nu în toate cazurile justificate de salarii acordate angajaților statului. În privat, salariile au crescut mai lent, astfel că inflația a lovit mai tare în această categorie de angajați. În plus, din cei 1,38 milioane de angajați cu salariul minim, aproape toți sunt în sectorul privat, numărul celor de la stat fiind extrem de redus.

Revenirea inflației în intervalul țintă al băncii centrale, de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, s-ar putea produce chiar luna aceasta, a declarat, pentru Profit.ro, consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu. Revenirea la o inflație de cel mult 3,5% mai devreme de finalul anului, când prognoza băncii centrale prevede coborârea la acest nivel, este de așteptat din mai multe considerente, deși în mare parte din an rata țintită de BNR a urcat la peste 5%, într-o perioadă cu mai multe șocuri inflaționiste generate de creșterea prețurilor administrate.

România a avut, în octombrie, a doua mare creștere a prețurilor din Uniunea Europeană, de 4,2%. Rata anuală a inflației în România a scăzut, luna trecută, cu 0,6 puncte procentuale, de la 4,7% în septembrie. Totodată, pentru prima dată în ultimele 9 luni, România nu ocupă primul loc în Topul scumpirilor la nivel european, cea mai mare rată a inflației (4,5%) fiind înregistrată, de această dată, în Estonia.

Conducerea Băncii Națională a României se arată preocupată de scăderea investițiilor în economie, lucru ce ar putea afecta echilibrele interne și externe ale țării. Totodată, BNR vede o accelerare a economiei peste potențialul real de creștere în 2019, însă sub incertitudinile riscurilor din piața muncii și a celor din politica fiscal-bugetară.

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a scăzut în octombrie la 4,3%, de la 5,03% în septembrie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,27% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Pe de altă parte, PIB nominal a fost revizuit din nou în sus, pe baza estimărilor că economia va fi mai inflaționistă în acest an decât în prognoza anterioară.

Banca Națională a României a păstrat prognoza privind rata anuală a inflației la 3,5% pentru decembrie 2018 și a majorat cu 0,2 puncte procentuale estimarea pentru finele anului viitor, la 2,9%.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dobânzile din piața interbancară „sunt unde trebuie” în acest moment și că banca centrală consideră că rata ROBOR la 3 luni, relevant pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, se va plasa și în perioada următoare în același interval de fluctuație de 3,1-3,4% din ultima perioadă.

Analiștii economici se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința din 6 noiembrie, ultima din acest an, deși inflația rămâne la un nivel ridicat și va fi, probabil, în afara țintei băncii centrale în acest an.

Banca Centrală a Turciei și-a majorat, miercuri, în mod semnificativ prognoza de inflație pentru acest an și anul viitor, și totodată a promis că va continua să înăsprească politica monetară dacă va fi nevoie, transmite Reuters.

Inflația anuală din zona euro a crescut la 2,2% luna aceasta, de la 2,1 % în septembrie, situându-se la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 6 ani, potrivit datelor estimative publicate de Eurostat. Evoluția a fost dictată, și în octombrie, în speciaș de prețurile la energie, care au continuat să crescă puternic.

România a avut și în septembrie, pentru a opta lună consecutiv, cea mai mare inflație anuală din Uniunea Europeană, de 4,7%, potrivit datelor publicate miercuri de biroul european de statistică, Eurostat. Ritmul anual de creștere a prețurilor din România s-a mențiut constant comparativ cu luna august.

Mulți economiști, în special cei cu tendințe de stânga, sunt tentați să se uite la cât costă, de exemplu, mâncarea în Occident, să facă comparația cu prețurile de la noi și să afirme că, printr-o "minune" deloc fericită, România "beneficiază" de derogare de la efectul Ricardo–Viner–Harrod–Balassa–Samuelson–Penn–Bhagwati. Numai că asta înseamnă, practic, să confunzi anumite vulnerabilități cronicizate ale economiei locale cu niște simple efecte statistice de bază.

Conducerea Băncii Naționale a României constată că piața muncii ar putea deveni și mai dezechilibrată în perioada următoare, în situația adâncirii deficitului de forță de muncă. BNR notează și o decelerare a economiei în acest an și estimează că trimestrul 3 va aduce date mai proaste decât cele anticipate, urmând ca rata de creștere a PIB să accelereze în ultimele trei luni ale anului. Totodată, banca centrală avertizează că există presiuni pe partea de ofertă – petrol și alimente – care ar putea duce la dezancorarea anticipațiilor inflaționiste, dacă evoluțiile se materializează.

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a scăzut în luna septembrie la 5,03%, de la 5,1% în august, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,55% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

BNR a menținut astăzi dobânda cheie la 2,5%, în linie cu așteptările pieței. Banca centrală notează printre riscurile la adresa evoluției inflației factori interni, precum evoluția prețurilor administrate, piața muncii și politica fiscală, dar și factori externi, precum politica Băncii Centrale Europene, care n-a început încă să crească dobânda, și politica băncilor centrale din regiune, potrivit comunicatului de presă de după ședința Consiliului de Administrație, pe care îl redăm mai jos.

Reforma monetară și salarială introdusă acum o lună în Venezuela de președintele Nicolas Maduro are efecte contrare. Cel mai mare șoc se vede în comerț, unde unele antreprenorii au dificluități să-și țină în picioare afacerile. „Este furtuna perfectă”, vine mesajul din mediul de business.

Salariile reale în Germania au crescut în trimestrul doi din 2018 în pofida celei mai ridicate rate a inflației din ultimii cinci ani, arată datele publicate joi de Oficiul federal de Statistică (Destatis), care sugerează că în continuare cheltuielile gospodăriilor vor reprezenta motorul de creștere al celei mai mari economii europene, transmite Reuters.

În numai o lună de la denominarea monedei naționale venezuelene, inflația a atins un nivel de 100%, efectul tăierii a cinci zerouri demonstrându-se deocamdată unul pur nominal.

Rata anuală a inflației a crescut de la 4,6% în iulie la 5,1% în august, mai ales ca urmare a scumpirii gazelor naturale pentru populație, dar și a majorării facturilor la energie electrică. Prețurile au crescut cu circa 0,3% față de iulie, după scumpirea mărfurilor nealimentare.

Banca centrală a Turciei a semnalat că pregătește majorarea dobânzii cheie pentru a tempera creșterea spectaculoasă a prețurilor. Datele publicate astăzi au arătat că inflația anuală a crescut, luna trecută, la aproape 18%, depășind așteptările.

Rata anuală a inflației în zona euro a scăzut în august 2018 până la 2%, de la 2,1% în luna precedentă, în timp ce rata șomajului în zona euro a stagnat la 8,2% în luna iulie 2018, arată o estimare preliminară publicată vineri de Eurostat, informează Reuters.

Piața bunurilor de larg consum a crescut în prima jumătate a acestui an cu 8,4% față de perioada similară din 2017, creștere determinată de inflație și de intensificarea volumelor cumpărate. Comerțul modern a câștigat în continuare teren în fața celui tradițional. Hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal din perspectiva cotei de piață, dar sunt afectate de evoluția pozitivă a celorlalte tipuri de formate de retail.

Modificarea mai frecventă a prețurilor produselor și diferența mai mică între prețuri ca urmare a dezvoltării retailerilor online ar putea influența dinamica inflației, potrivit unei analize academice prezentate sâmbătă la reuniunea băncilor centrale organizată anual de Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite, la Jackson Hole, Wyoming, transmite Reuters.