Rezultatele 1 - 25 din 320 pentru "inflatie"

România a avut, și în iulie, cea mai mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană, în contextul în care rata anuală a inflației urcat la 4,1% luna trecută, potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat.

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a crescut în iulie până la 4,12%, după ce scăzuse în iunie la 3,84%, în condițiile în care combustibilii s-au scumpit cu 4,79% de la începutul anului, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).

Guvernatorul Băncii Naționale a României revine cu noi critici la adresa politicii fiscal-bugetare, bazată prea mult pe stimularea consumului. Mugur Isărescu spune că s-au creat așteptări la nivelul întregii societăți de creștere a veniturilor, iar pe de altă parte veniturile fiscale sunt prea reduse pentru a putea susține dezvoltarea infrastructurii și asigurarea serviciilor de bază.

Banca Națională a României a menținut prognoza privind rata anuală a inflației al 4,2% pentru sfârșitul acestui an și a majorat cu 0,1 puncte procentuale la 3,4% estimarea pentru decembrie 2020. Inflația va rămâne, astfel, în afara țintei băncii centrale în acest an și ar urma să intre în țintă anul viitor.

Banca Națională a României estimează că inflația va rămâne peste intervalul țintă de 1,5-3,5% până la finele acestui an și că va reintra în acesta abia de anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu adaugă, însă, că nu este exclusă posibilitatea ca inflația să intre în țintă, "cu noroc", prin scădera prețului internațional al petrolului, la fel cum s-a întâmplat în 2018.

Mai puțin de o treime dintre români (31%) sunt mulțumiți de situația economică națională, sub media europeană, de 49%, creșterea prețurilor fiind cea mai mare problemă la acest moment, potrivit Eurobarometrului de primăvară, publicat de Comisia Europeană.

Inflația anuală din zona euro a coborât la 1,1% în iulie, de la 1,3% în luna anterioară, îndepărtându-se și mai mult de ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de aproape 2%, potrivit datelor estimative publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Analiștii financiari CFA România anticipează în continuare o depreciere a monedei naționale în următoarele 12 luni, până la o valoare medie a cursului de 4,8262 lei/euro.

România a avut, și în luna iunie 2019, cea mai mare rată anuală a inflației dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al prețurilor de consum de 3,9%, mai mic totuși față de nivelul de 4,4% înregistrat în luna mai, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Noul indice IRCC care a înlocuit ROBOR în calculul dobânzilor variabile la credite poate crește inflația, stimulând creditarea mai mult decât trebuie, consideră banca centrală, care discută în această perioadă cu Ministerul de Finanțe soluții de remediere a problemelor create prin felul în care a fost reglementat indicele, cu o distanță mare, de două trimestre, între perioada de calcul și cea de aplicare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, marți, la audierile din Parlament pentru un nou mandat la conducerea băncii centrale, că anul acesta România nu va mai fi campioana inflației în UE, estimând că Ungaria va avea cea mai mare inflație. Isărescu i-a liniștit totodată pe parlamentari susținând că euro nu va ajunge la o rată de schimb de 5 lei și respingând teoria unei crize financiar-economice iminente.

Rata anuală a inflației în zona euro a rămas neschimbată, la 1,2%, în iunie 2019, același nivel cu cel înregistrat în luna precedentă, arată o estimare preliminară publicată, vineri, de Eurostat, informează AFP.

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a crescut în luna mai, față de luna anterioară, dar analiștii estimează o rată a inflației de 4,12% în următoarele 12 luni, arată datele publicate, vineri, de CFA România.

România a avut, și în mai, cea mai mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană, deși rata anuală a inflației a coborât la 4% luna trecută, potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat.

Cu un ritm rapid de creștere economică și o rată a inflației mai aproape de cea a unei piețe dezvoltate decât a uneia emergente, Polonia a fost ani de zile invidia Europei. Inflația începe însă să își arate colții, iar Polonia este pe cale să își piardă statutul de economie Goldilocks – nici prea caldă, nici prea rece – generat de combinația echilibrată dintre PIB, șomaj și inflație.

Cifra de afaceri a magazinelor de retail din cele 27 de țări ale UE (mai puțin Marea Britanie) va crește în acest an, în medie, cu 2%, România (cu un avans prognozat de 7%) și Lituania (aproape 6%) fiind pe primul loc în această tendință.

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a scăzut ușor în mai, la 4,10%, după ce urcase în aprilie la 4,11%, în condițiile în care cartofii s-au scumpit cu 55,27% doar în ultimele cinci luni, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Banca Centrală Europeană (BCE) a modificat previziunile pentru următorii doi ani privind creșterea economică și a inflației, recunoscând că riscurile la adresa încetinirii în Europa vor fi mai extinse și vor dura mai mult decât se anticipa, transmit DPA și Reuters.

Banca Centrală Europeană pregătește noi operațiuni de finanțare pe termen lung pentru bănci, nemulțumită de inflația sub țintă și de creșterea economică redusă din zona euro. În afara uniunii monetare, țări precum România se confruntă cu o inflație ridicată, dar și cu teama de a majora dobânzile prea mult pentru a o reduce, de teama banilor fierbinți.

Rata anuală a inflației în zona euro a scăzut la 1,2% în mai, de la 1,7% în luna precedentă, arată o estimare preliminară publicată marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în timp ce analiștii se așteptau ca rata inflației să scadă la 1,3% luna trecută.

Banca Comercială Română estimează o creștere economică mai ridicată în acest an, după datele ridicate prezentate de Statistică pentru primul trimestru și un avans al sectorului construcțiilor rezidențiale. Pe de altă parte, analiștii BCR arată că economia este într-o debalansare nedorită și se așteaptă, de asemenea, și la o inflație mai ridicată, un motiv de îngrijorare pentru evoluția dobânzilor și cursului de schimb.

Inflația a fost de 130.060% în 2018 în Venezuela, unde economia s-a contractat cu 47,6% între 2013 și 2018, potrivit datelor comunicate marți de Banca centrală a țării, primele pe care le dezvăluie după trei ani, notează AFP.

Banca Națională a României vorbește, din nou, cu îngrijorare despre deteriorarea poziției externe a României – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală se așteaptă, în continuare, la creșterea rapidă a salariilor, care merge în consum și mai departe în deficitul comercial, și vede ca improbabilă o revenire semnificativă a investițiilor. Totodată, BNR notează și incertitudinile mari generate de trecerea la noul indice de dobândă pentru consumatori - IRCC.

Inflația în zona euro nu este la nivelul dorit de BCE, a afirmat duminică Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat publicației italiene Corriere della Sera, transmite Reuters.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.