Atacul a lovit mai multe depozite de mărfuri și bunuri de consum.
Capitala Rusiei este afectată la acest moment de un fum dens.
Primarul susține că ucrainenii ar fi lansat peste 370 de drone, din care antiaeriana nu a interceptat mai mult de 20%, arată BiziDay.
Armata ucraineană a efectuat un atac cu drone la scară largă asupra regiunii Moscova, în noaptea de vineri spre sâmbătă, și a lovit ținte la est de capitală.
În fotografiile și videoclipurile postate de localnici pe rețelele sociale se vede un fum negru deasupra unui depozit de petrol din orașul Noghinsk, situat la aproximativ 50 de kilometri est de Kremlin.
The Wildberries distribution hub – the largest on the territory of the russian fascist invaders – has been completely destroyed in Elektrostal in Moscow region.
— Michael MacKay (@mhmck) July 18, 2026
Ukraine will win. pic.twitter.com/1zxIrPPwwc
Ulterior, în cursul dimineții, un incendiu mare a fost observat și la un depozit important al unui retailer online rus ”Wildberries”, la sud de Noghinsk, în orașul Elektrostal.
Atacul asupra depozitului Wildberries este al doilea din aceeași noapte care a vizat infrastructura retailerului online. Un atac similar a avut loc asupra unui centru de distribuție din orașul Kotovsk, din regiunea Tambov, cu câteva ore înainte. Wildberries este cel mai mare retailer online din Rusia, fiind prezent și în alte țări din jur. Amploarea pagubelor nu este clară.
Nori mari de fum au fost raportați și deasupra capitalei Moscova. În acest context, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat că peste 370 de drone ucrainene au fost lansate spre regiunea Moscova, 64 dintre ele fiind doborâte în timp ce se apropiau de capitală.
Atacul din noaptea de vineri spre sâmbătă asupra infrastructurii petroliere din regiunea capitalei Rusiei vine la exact o lună după ce forțele ucrainene au lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei, lovind o rafinărie din Moscova, pe 18 iunie.
Ucraina și-a intensificat atacurile asupra țintelor militare, industriale și energetice din Rusia, în ultimele luni, iar dronele ucrainene au ajuns în mod repetat la Moscova și în alte regiuni aflate la sute de kilometri de granița cu Ucraina. Ca răspuns, Rusia și-a consolidat apărarea aeriană în capitală și a desfășurat noi sisteme de apărare aeriană Pantsir-SMD-E.
Putin a mai spus că Rusia trebuie să-și sporească capacitatea de apărare aeriană pentru a contracara atacurile intensificate cu drone ucrainene, îndreptate în principal împotriva industriei petroliere ruse.
El a dat asigurări că Rusia face față cu bine problemelor legate de aprovizionarea cu combustibil cauzate de atacurile ucrainene.
Totuși, ceva mai devreme duminică, Putin recunoscuse, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu miniștrii guvernului și alți oficiali, că atacurile au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni rusești, dar a spus că Rusia le gestionează.
UCRAINA A PROPUS OPRIREA ATACURILOR PE LUNGĂ DISTANȚĂ
În interviul său televizat, Putin a anunțat că Ucraina a propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță ca un pas către pace. Moscova consideră însă această propunere drept un mijloc de a reduce presiunea asupra forțelor Kievului de-a lungul liniei de front de 1.250 km și asigură că nu se va lăsa distrasă de aceasta.
„Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare și sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin. „Având în vedere lipsa catastrofală de personal, Forțele Armate Ucrainene cred aparent că aceasta ar putea fi salvarea lor. Dar salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”, a continuat liderul de la Kremlin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a scris o scrisoare deschisă lui Putin în această lună, propunându-i o întâlnire față în față, pe care liderul rus a respins-o.
În interviul televizat, Putin a afirmat că atacurile ucrainene au scopul de a distrage atenția și forțele ruse de la îndeplinirea obiectivelor principale - „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, o referire la cele două regiuni din Donbas și la regiunile adiacente Zaporijia și Herson.
Putin a insistat de mult timp ca Ucraina să renunțe la pozițiile pe care le mai deține în regiunea Donețk din Donbas, ca o condiție esențială a oricărui acord de pace. La șapte luni după invazia din 2022, Rusia a anexat cele patru regiuni - regiunile Donețk și Luhansk din Donbas, precum și Herson și Zaporijia, pe care le controlează însă doar parțial.
CUM VREA PUTIN SĂ SE APERE DE ATACURILE CU DRONE ALE UCRAINEI
Referindu-se la campania Ucrainei cu drone de rază medie și lungă, Putin a declarat: „Prima sarcină este să intensificăm rapid și semnificativ producția acelor sisteme de apărare aeriană de care este cea mai mare nevoie”.
„Toate atacurile, indiferent unde lovesc infrastructura noastră, nu afectează absolut deloc situația de pe front, pe linia de contact de luptă”, a asigurat el.
Putin a declarat, pe de altă parte, că Rusia se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt războiului și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, odată ce „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul va fi rezolvată.
El a părut să fie de acord cu comentariile făcute săptămâna trecută de secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu s-a ajuns la niciun acord formal în cadrul discuțiilor purtate de Putin în Alaska anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate unele propuneri ale SUA. „Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilități de a pune capăt conflictului din Ucraina”, a spus Putin.
Partea americană, a adăugat el, a solicitat compromisuri care, potrivit lui, erau cuprinse în propunerile prezentate de americani în cadrul negocierilor.
LUKAȘENKO, MEDIATOR?
În declarațiile sale, Putin a sugerat, de asemenea, că președintele belarus Aleksandr Lukașenko, cu care a purtat discuții timp de două zile în această săptămână, ar putea contribui la negocierile de pace.
El nu a făcut nicio referire la acuzațiile Ucrainei potrivit cărora Rusia ar încerca să implice și mai mult Belarusul în conflict.
Belarusul a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru lansarea invaziei rusești din februarie 2022 asupra Ucrainei, dar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă.
