Instituția a lansat deja trei instrumente financiare și estimează semnarea primelor convenții în luna octombrie. BID se concentrează pe garanții de portofoliu pentru IMM-uri, credite directe pentru autorități locale și operatori de servicii, precum și pe combinarea granturilor cu credite avantajoase pentru IMM-uri.
„O bancă de dezvoltare intervine atunci când în piață sunt decalaje. Sunt aceste decalaje, deficite financiare, pe zona de IMM, pe zona de infrastructură, iar o bancă de dezvoltare intervine cu instrumente financiare care reușesc să multiplice banul public, să-l combine cu investițiile private și atunci să multiplice efectul banilor statului”, a declarat Raluca Nicolescu, director general adjunct și CFO, BID, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Ea a explicat că România era una dintre ultimele țări europene fără o bancă de dezvoltare, alături de Cipru și Estonia, iar instituția vizează și creșterea absorbției fondurilor europene prin administrarea centralizată a programelor și oferirea de instrumente financiare diverse, de la credite și garanții la investiții în equity, combinate cu granturile de stat.

BID a pus bazele operaționale prin dezvoltarea sistemelor informatice necesare pentru gestionarea clienților, produselor și monitorizarea securității financiare și cibernetice.
„Noi avem deja trei instrumente financiare pe care le-am lansat, garanția de portofoliu pentru IMM, care a fost lansată și la care băncile comerciale și instituțiile financiare non-bancare și-au depus cererea de a participa și care a avut un succes foarte mare, pentru că aplicațiile lor cumulate au depășit, sunt aproape duble față de tot planul nostru pe trei ani. 15,6 miliarde au fost aplicațiilor lor, iar planul nostru era de 8,8 miliarde pe această perioadă 2025-2027. Acum suntem în proces de evaluare a acestor cereri și estimăm, ne dorim și credem că vom reuși împreună cu partenerii bancari și non-bancari să semnăm primele convenții acum în luna octombrie”, a precizat Nicolescu.
Instrumentul lansat de BID se diferențiază de programele existente prin mecanismul de garanție de portofoliu: „Acestea sunt garanții de portofoliu în care intermediarii financiari, băncile și instituțiile financiare non-bancare, dau credite conform politicilor lor de creditare, dar și ținând cont de ajutor de stat și de specificul instrumentului pe care noi l-am lansat, și clienții care sunt eligibili, suma maximă, suma minimă și ei iau decizia de credit.
La programele care au fost până acum era decizia de credit luată de instituția financiară, dar mai trecea și pe la cel care era administratorul schemei, pe la fondul de garantare. Apoi există o garanție care are un plafon, adică noi garantăm fiecare credit 70%, dar până la o sumă maximă pe portofoliu fiecărei bănci în parte. Și atunci factorul de multiplicare este mult mai mare.
Devine ceva care poate să fie între 5-7 în funcție de aceste rate de garantare și plafonul până la care îl garantăm. Și sunt adresate și IMM-urilor în general, dar mai avantajoase pentru companiile care sunt deținute de femei, pentru companiilor inovatoare și pentru start-up-uri”, a subliniat ea.

Băncile nu pot refinanța creditele existente prin aceste garanții, acestea fiind rezervate exclusiv creditelor noi, în special de investiții, cu scopul de a facilita accesul IMM-urilor la finanțare și reducerea costurilor: „Pentru că una dintre problemele pe care au fost identificate și care sunt confirmate și de companii, de IMM-uri în general, este reprezentată de accesul la finanțare și de costul de finanțare și astfel, pentru că cu garanția noastră, costul va fi și mai mic față de un preț standard, să spunem”, a explicat Raluca Nicolescu.
Referitor la riscul expunerii către IMM-uri, directorul BID a subliniat caracterul anticiclic al băncii: „Este o creștere în general pe tot sectorul de companii și pe IMM, pe micro-întreprinderi în general, în mod particular, unde rata, într-adevăr, de neperformanță a crescut la peste 7%.
Acest lucru vine oarecum legat și de contextul întreg economic, pentru că produsul intern brut a scăzut, inflația este mare, acum au venit aceste prețuri la energie, taxele, deci într-adevăr presiunea pe ei se simte nu doar la nivelul creditelor neperformante, dar și cum plătesc companiile între ele și la numărul de insolvențe.
Tocmai, intervenția noastră vine, zic eu, la momentul oportun, pentru că rolul unei bănci de dezvoltare este anticiclic, adică atunci când economia este în scădere și băncile în mod normal își înăspresc condițiile de creditare, dar cu garanția noastră ei pot să extindă și la companii cărora în absența garanției noastre nu le-ar fi dat credit”.

Pe lângă IMM-uri, BID se concentrează pe infrastructura locală și regională prin credite directe și garanții individuale destinate autorităților locale și operatorilor de servicii, în principal în sectorul apei, educației, sănătății, transporturilor și eficienței energetice.
„Am zis pentru infrastructura locală, deci autorități locale, municipalități și operatori. Primul, pentru că a fost făcut un studiu, să iau un pic din urmă, cu privire la decalaje și pe zona aceasta infrastructurii deficitele de finanțare sunt foarte mari. Pe transport se știe, este cunoscut. Pe bucata de apă, de exemplu, deficitul e cam de 10 miliarde. Sunt mai mult de 4 milioane de oameni care nu au acces la apă potabilă.
Sunt aproximativ 25-30% din autoritățile locale care nu au servicii de apă. Prin urmare, nevoia este foarte mare pe zona aceasta și cu zona aceasta intrăm noi prima dată, dar vor urma treptat, ca să continui pe ce va urma, și transporturile locale, zona de educație, școlile și acolo există mari deficiențe și structurale și de finanțare de sănătate, asta în anii următori, 2026-2027”, a detaliat Nicolescu.
BID a efectuat o evaluare detaliată a decalajelor de finanțare în colaborare cu Banca Europeană de Investiții: „Pe zona de IMM-uri, decalajul de finanțare e de peste 2 miliarde, pe zona de agricultură, fermieri și industria de procesare în alimentație este de peste 13 miliarde. Iar pe infrastructură, decalajele sau deficitele de finanțare sunt foarte mari.
Pe apă, cam 10 miliarde pe educație, sănătate, tot cam atât. Pe eficiență energetică este un alt aspect la care trebuie să accelerăm investițiile tot cam 10 miliarde, iar pe transporturi foarte mult în jur de 30 miliarde. Planul nostru este, întorcându-mă la primul decalaj, cel de IMM-uri și fermieri, este ca să reușim să acoperim din acest deficit de finanțare cam 18% prin garanțiile de portofoliu pe care le-am menționat”.

Un alt pilon strategic al BID este asistența tehnică, atât pentru autoritățile locale, cât și pentru IMM-uri, pentru a facilita accesul la fonduri europene, realizarea studiilor de fezabilitate și tranziția către afaceri sustenabile: „Asistența tehnică pentru IMM în ceea ce privește această transformare pentru atingerea neutralității climatice. Deci a-și transforma business-urile în activități sustenabile astfel încât să aibă impact pozitiv și pentru natură, mediul consumator, dar și financiar pentru companiile lor”.
BID dezvoltă și instrumente financiare inovatoare pentru IMM-uri în parteneriat cu Agențiile de Dezvoltare Regională: „Avem semnate cu 3 ADR-uri pentru un instrument financiar care combină grantul cu creditul fără dobândă și cu participația intermediarilor financiari, tot pentru IMM-uri în 3 regiuni din această țară. Este un instrument care este foarte flexibil, care acordă sau dă beneficiarilor finali IMM-urilor un credit foarte ieftin, pentru că bucata de grant și de împrumut care nu are dobândă atașată e cam de 70%, iar banca comercială, prin intermediul căreia se implementează aceste instrumente, vine cam cu 30%”.

În plus, Raluca Nicolescu a evidențiat experiențele internaționale ca exemplu pentru dezvoltarea BID: „De exemplu, pot să dau un exemplu foarte cunoscut, pentru că am lucrat cu banca, cu BPI din Franța, care au o platformă în care aduc investitorii cu companiile și cu consultanții, astfel încât e efectiv o singură platformă unde toți își întâlnesc ce pot să ofere și ce nevoi au. BPI este și agenția de inovare a Franței și atunci au niște rezultate foarte frumoase, țara fiind pe numărul 2 în Europa din punct de vedere al numărului de proiecte inovatoare și patente”.
În concluzie, BID își propune să devină un motor financiar pentru România, sprijinind IMM-urile, infrastructura și inovația, printr-o combinație de garanții, credite directe, investiții și granturi, toate gestionate cu o abordare strategică și anticiclică pentru a răspunde provocărilor economice actuale.